Anunturi online!
04 iulie 2011

Torsada virfurilor

Torsada virfurilor se refera la o varietate specifica de tahicardie ventriculara care prezinta caracteristici distincte pe electrocardiograma. Se caracterizeaza printrun ritm rapid, polimorfic ventricular cu rasucirea caracteristica a complexelor QRS in jurul liniei izoelectrice. Se asociaza de asemenea cu scaderea presiunii arteriale care poate determina sincopa. Desi torsada virfurilor este o tahicardie rara poate degenera in fibrilatie ventriculara si moarte subita in absenta interventiei medicale. Se asociaza cu sindromul de QT prelungit, o conditie patologica in care intervalul QT este prelungit pe electrocardiograma. Sindromul de QT prelungit este mai frecvent in populatia alba decit in cea negroida si intilnit mai des la femei decit la barbati. De aceea torsada virfurilor este mai frecventa la femei si la rasa caucaziana. Daca se declanseaza la virste tinere cauza este de obicei datorata sindromului de QT prelungit congenital. Daca apare la virste adulte se datoreaza sindromului QT prelungit cistigat. Cauzele frecvente pentru declansarea torsadei virfurilor includ diareea, hipomagnezemia si hipokaliemia. Se intilneste la persoanele malnutrite si alcoolici cronici. Interactiunea medicamentoasa dintre eritromicina sau moxifloxacina administrate concomitent cu nitromidazole, suplimente nutritive si alte medicamente precum metadona, litiul, antidepresivele ciclice sau fenotiazidele. Pacientii cu torsada virfurilor prezinta de obicei episoade recurente de palpitatii, ameteli si sincopa. La primul episod poate apare moartea subita. Sunt intilnite paloarea, greata, transpiratiile reci, dispneea si durerea precordiala. Elementele fizice depind de frecventa si durata tahicardiei si gradul de hipoperfuzie cerebrala. Se asociaza pulsul rapid, presiunea arteriala scazuta sau normala si pierderea tranzitorie sau de lunga durata a cunostintei. Alte semne fizice tin cont de cauza torsadei, caracteristicele electrocardiogramei. Un episod acut prelungit indeajuns pentru a provoca compromiterea hemodinamica este tratat prin cardioversie sincronizata pornind de la 100 J. Pacientii raspund la administrarea de sulfat de magneziu. Daca tratamentul nu are succes se repeta administrarea de sulfat de magneziu, daca pacientul nu este in insuficienta renala. Lidocaina scurteaza intervalul QT si este eficienta in torsada virfurilor indusa de medicamente. Se vor evita clasele antiaritmice Ia si Ic. Daca cauza este un medicament acesta se va opri din administrare, dar pina cind clearance-ul acestuia va fi complet pacientul cu episoade frecvente de torsada virfurilor necesita tratament pentru a se scurta durata QT. Terapia consta in administrarea de isoproterenol sau implantarea unui stimulator cardiac temporar. Terapia de lunga durata este necesara pentru pacientii cu interval QT prelungit congenital. Alternativele terapeutice constau in beta-blocanti, stimularea artificiala permanenta sau o combinatie intre cele doua.
Patogenie.
Asocierea dintre torsada virfurilor si intervalul QT prelungit este cunoscuta dar mecanismul implicat la nivel celular si ionic este mult mai clar abia in ultima decada. Tulburarea care sat la baza sindromului de QT prelungit cistigat sau congenital este reprezentata de fluxul din repolarizare care afecteaza intervalul QT. Numeroase studii confirma conceptul ca prelungirea repolarizarii intirzie inactivarea canalelor ionice responsabile de efluxul de cationi depolarizanti. Aceasta conduce la intirzierea repolarizarii si determina depolarizare precoce cu declansarea torsadei.
Se descriu urmatoarele faze:
Faza 1: in timpul potentialului de actiune intro celula cardiaca normala are loc un influx rapid de ioni pozitivi (sodiu si calciu) care determina depolarizarea membranei celulare. Fenomenul este urmat de un eflux rapid tranzitoriu de potasiu in timp ce influxul de ioni pozitivi diminua.
Faza 2: se caracterizeaza de instalarea unui platou, a carui element distinctiv este repolarizarea cardiaca. Curentii pozitivi care urmeaza influxului si efluxului de ioni devin aproape egali in acesta faza.
Faza 3: a repolarizarii este mediata de activarea tardiva a curentului de potasiu in afara celulei in timp ce influxul pozitiv declina. Daca in aceasta faza intervine o activare lenta a canalelor de calciu si sodiu se instaleaza o depolarizare unica sau repetitiva in timpul fazei 2 sau 3. Depolarizarea cardiaca normala rezulta prin influxul rapid a sodiului si calciului in celule si repolarizarea prin efluxul potasiului din celule depasind pe cel al sodiului si calciului. In sindromul de QT prelungit un exces intracelular de cationi intirzie repolarizarea ventriculara. Aceasta prelungire a QT determina o depolarizare mai rapida. Prelungirea repolarizarii reduce viteza de inactivare a canalelor de calciu cu influxul tardiv al calciului si cresterea depolarizarii. Aceste modificari se observa pe electrocardiograma ca unde U largi patologice si poate declansa aritmia ventriculara.
Semne si simptome
Anamneza. Pacientii cu torsada virfurilor prezinta de obicei episoade recurente de palpitatii, ameteli si sincopa, totusi moartea subita poate apare de la primul episod. Greata, transpiratiile reci, dispneea si durerea precordiala sunt frecvente dar nu specifice si pot fi determinate de oricare alta forma de tahicardie. La un pacient tinar cu torasda de virfuri trebuie luat in considerare diagnosticul de sindrom de QT prelungit congenital, mai ales daca este prezenta o istorie familiala de deces subit. La acesti pacienti episoadele de torsada de virfuri sunt declansate de stimularea adrenergica cum ar fi stressul, frica sau exercitiile fizice, precum si alti factori predispozanti. Pacientii cu sindromul Jarvell si Lange-Nielsen au in comun surditatea neurosenzoriala congenitala prin mecanism genetic cu transmitere autosomal dominanta. O alta forma de sindrom QT prelungit congenital este sindromul Romano-Ward in care auzul este normal si se obsrva un mecanism ereditar autosomal dominant. Pacientii cu sindrom QT prelungit cistigat dezvolta de obicei torsada in timpul perioadelor de bradicardie. Cauza cea mai comuna a torsadei virfurilor cuprinde medicamentele si tulburarile electrolitice (hipomagneziemia, hipokaliemia) . Factorii de risc pentru torsada virfurilor cuprind: sindromul de QT prelungit congenital si cistigat, bradicardia si sexul feminin. Examenul fizic. Elementele fizice in torsada virfurilor depind de frecventa si durata tahicardiei si gradul de hipoperfuzie cerebrala. Se observa pulsul rapid, scaderea sau presiunea sanguina normala sau pierderea cunostintei tranzitorie sau de lunga durata. Aceste elemente pot fi precedate de bradicardie sau extrasistole ventriculare (palpitatii) . Paloarea si diaforeza pot fi observate mai ales in cadrul episoadelor sustinute. Torsada virfurilor este o aritmie amenintatoare de viata si poate fi prezenta drept moarte subita cardiaca la pacientii cu cord normal structural.
Tratament
Tratamentul poate fi divizat intrunul de urgenta si cel pe termen lung. Terapia de urgenta pentru sindromul QT prelungit cistigat sau congenital este similar.
Terapia de urgenta.
Defibrilarea. Desi torsada este frecvent autolimitanta aceasta poate degenera in fibrilatie ventriculara care necesita defibrilare electrica. La pacientii stabili cardioversia electrica este pastrata ca ultima optiune deoarece torsada este de natura paroxistica si se caracterizeaza prin recurente frecvente dupa cardioversie. Stoparea agentului declansator. Conditiile care predispun la torsada virfurilor cum ar fi hipokaliemia, hipomagneziemia, hipocalcemia, bradicardia sau consumul de anumite medicamente trebuie investigata si corectata sau stopata. Supresia depolarizarii precoce. Magneziul este agentul terapeutic de prima alegere pentru terminarea aritmiei. Se administreaza initial 1-2 g intravenos apoi repetata la 5-15 minute. Alternativ se poate incepe o perfuzie la o rata de 3-10 mg/minut. Magneziul este eficient chiar si la pacientii cu nivele normale ale acestui ion. Unele studii indica administrarea de potasiu pentru a creste concentratia acestuia si efluxul de potasiu din celulele miocardice cu repolarizare rapida. Lidocaina de obicei nu are nici un efect asupra torsadei virfurilor. Initial poate avea un efect benefic dar episoadele de aritmie revin. Mexiletina poate fi de asemeni de ajutor in stoparea torsadei. Accelerarea frecventei cardiace poate fi obtinuta prin administrarea de blocanti beta1 cum ar fi isoproterenol sau prin stimulare electrica. Isoproterenolul poate fi folosit in torsada dependenta de bradicardie care se asociaza cu sindromul de QT prelungit cistigat. Trebuie administrat in perfuzie continua pentru a mentine frecventa cardiaca peste 90 batai/minut. Accelereaza conducerea atrioventriculara si scade intervalul QT prin cresterea frecventei cardiace. Beta-blocantii sunt contraindicati in forma congenitala a QT prelungit. Datorita efectelor adverse si complicatiilor acest medicament este pastrat pentru a doua optiune pina cind stimularea poate fi initiata. Stimularea transvenoasa tranzitorie. Se bazeaza pe faptul ca intervalul QT se scurteaza la o frecventa cardiaca rapida. Este eficienta in ambele forme ale sindromului QT deoarece faciliteaza curentii potasici de repolarizare si previne pauzele lungi. Se prefera stimularea atriala deoarece pastreaza contributia atriala la umplerea ventriculara. La pacientii cu bloc atrioventricular se poate folosi stimularea ventriculara. Stmularea trebuie sa determine o frecventa de peste 90 batai pe minut pina cind intervalul QT este stabilizat.
Tratamentul de lunga durata.
Sindromul QT prelungit congenital.
Se folosesc beta-blocantii la doze maximale ca terapie de prima linie. Propanololul este folosit cel mai frecvent dar sunt eficienti si asmololul sau nadololul. Beta-blocantii sunt contraindicati in cazurile cistigate datorita producerii de bradicardie care precipita torsada. Pacientii fara sincopa, tahicardie ventriculara sau istoric familial de moarte cardiaca subita pot fi observati fara inceperea unui tratament. Stimularea permanenta poate fi utilizata la pacientii care ramin simptomatici in ciuda administrarii unei doze maxime de beta-blocanti si poate fi folosita ca terapie alteranativa. Simpatectomia toracica superioara stinga este o terapie antiadrenergica eficienta la pacientii care ramin refractari la beta-blocada si stimulare. Implantarea de cardiodefibrilator este utila in cazuri rare cind torsada apare in ciuda tratamentului cu betablocanti, stimulare si simpatectomie.
Sindromul de QT prelungit cistigat.
Aceste cazuri nu necesita tratament deoarece intervalul QT se reintoarce la normal o data ce factorul initiator a fost corectat. Implantarea de stimulator cardiac este necesara in cazurile asociate cu bloc cardiac sau bradicardie.
Cauze
Sindromul QT prelungit congenital:
-sindromul Jervell si Lange-Nielsen
-sindromul Romano-Ward.
Sindromul QT prelungit cistigat:
-agenti antiaritmici: quinidina, disopiramida, procainamida, sotalol, amiodarona, ibutilide, dofetilide, almokalant
-antagonistii receptorului histaminic 1: terfenadine, astemizole
-antagonistii colinergici: cisapride, organofosforate
-antibiotice: eritromicina, claritromicina, trimetroprim-sulfametoxazol, clindamicina, pentamidina, amantadina, cloroquina, halofantrine
-antifungice: ketoconazole, itraconazole
-diuretice: indapamide
-agenti psihotropi: haloperidol, fenotiazine, thioridazine, sertindole, zimeldine, fluoxetine
-antidepresivele triciclice si tetraciclice
-hipoglicemicele orale, citratii, vasopresina, carbamazepina, cocaina
-tulburarile electrolitice: hipokaliemia, hipomagneziemia, hipocalcemia
-tulburarile endocrine: hipotiroidismul, hiperparatiroidismul, feocromocitomul, hiperaldosteronismul
-afectiuni cardiace: ischemia miocardica, infarctul miocardic, miocardita, bradiaritmia, blocul atrioventricular complet
-afectiunile intracraniene: hemoragia subarahnoidiana, hematomul talamic, accidentul cerebrovascular, encefalita, traumatismele craniene
-tulburarile nutritionale: anorexia nervoasa, infometarea, dietele cu lichide proteice, gastroplastia, bypass jejunoileal, boala celiaca.
Factori de risc:
-sexul feminin, istoric familial de moarte subita
-istoric de sincopa sau stop cardiac resuscitat
-surditate congenitala.
Diagnostic
Studii de laborator:
-evaluarea electrolitilor serici-hipokaliemia, hipomagneziemia, hipocalcemia
-evaluarea enzimelor cardiace-ischemia miocardica.
Studii imagistice.
Electrocardiograma. Torsada virfurilor este diagnosticata obligatoriu electrocardiografic:
-paroxisme de cite 5-20 batai cu frecventa de peste 200 batai/minut si episoade sustinute
-modificarea progresiva a polaritatii QRS fata de linia izoelectrica
-rasucirea completa la 180 grade a complexelor QRS in cadrul a 10-12 batai
-interval QT prelungit si unde U patologice-repolarizarea ventriculara anormala
-QT >0. 60 s, o secventa scurt-lung-scurt intre intervalele RR inainte de declansarea episoadelor
-pacientii pot reveni la ritm sinusal spontan sau pot trece in tahicardie nonpolimorfa ventriculara sau fibrilatie ventriculara
-ocazional se pot observa alternanta undelor T inainte de torsada.
Radiografia toracica si echocardiografia pot fi necesare daca se suspecteaza o boala cardiaca structurala. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: moartea cardiaca subita, sincopa, fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara, sindromul QT prelungit congenital sau cistigat, insuficienta renala, complicatiile dializei, toxicitatea la antiaritmice, antihistamine, antidepresive.   SURSA 02 Bolile cardiace constituie o problema majora de sanatate, avand in vedere complicatiile frecvente ale acestora: angina pectorala, infarct miocardic, aritmiile cardiace, atriale si ventriculare, uneori chiar decesul.
Ce este torsada varfurilor?
Aritmiile (tulburari de ritm) ventriculare pot sa apara cel mai frecvent la persoane cu afectiuni cardiace preexistente: boli valvulare, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala. Sunt diagnosticate pe baza efectuarii unei electrocardiograme care va decela modificari ale complexului QRS. Complexul QRS corespunde contractiei ventriculare. Torsada varfurilor ("torsade de pointes" sau "twisting of the points") reprezinta o tulburare grava de ritm, caracterizata electrocardiografic prin modificari ale complexului QRR, care pare ca se rasuceste in jurul liniei izoelectrice, se opreste adesea si se reia cu aspect repetitiv, asemenea unui fus (de unde vine si denumirea de torsada a varfurilor). Se poate reduce spontan sau poate degenera in fibrilatie ventriculara, o aritmie mai grava care constituie o urgenta de tratament.
Care este cauza aparitiei torsadei varfurilor?
Modificari in transmiterea excitatiei la nivelul ventriculilor determina aparitia aritmiilor ventriculare, care uneori apar fara o cauza anume, alteori pot sa apara ca urmare a prezentei unor factori favorizanti: - unele medicamente anti-aritmice (Chinidina, Procainamida), droguri psihotrope; - bradicardiile cronice majore (blocul atrio-ventricular complet, bloc sino-atrial- excitatia de la nivelului nodului sinusal este blocata si nu poate fi transmisa la nivelul atriilor); - infarctul miocardic acut; - boli valvulare: prolapsul de valva mitrala; - hipertiroidia; - tulburari hidroelectrolitice (hipokaliemia, hipomagnezemia); - hemoragii subarahnoidiene; - electrostimularea locala cu pace-maker.
Care sunt semnele si simptomele torsadei varfurilor?
Aritmiile ventriculare pot fi uneori asimptomatice, mai ales daca au durata scurta de evolutie. Persistenta torsadei varfurilor se poate insoti de:
- palpitatii,
- durere toracica,
- ameteli,
- anxietate;
- spasme musculare;
- alterarea starii generale;
- scaderea tensiunii arteriale;
- uneori pierderea constientei.
Cum se stabileste diagnosticul de torsada a varfurilor?
Alterarea starii generale, insotita de anxietate, durere toracica, ameteli, palpitatii, orienteaza diagnosticul catre o leziune localizata la nivelul inimii. Diagnosticul de de torsada varfurilor se stabileste in urma efectuarii unei electrocardiograme (EKG) care va releva modificarile specifice:
- debut marcat prin aparitia unei extrasistole ventriculare;
- succesiunea de complexe ventriculare cu aspect fusiform constituite dintr-o faza rapida cu varful ascutit si o faza lenta, de sens invers cu varful rotunjit;
- reducerea progresiva a amplitudinii complexelor ventriculare cu inversarea sensului (torsada varfurilor);
- prezenta disociatiei atrio-ventriculare (atriille si ventriculele prezinta propriul ritm);
Cum tratam torsada varfurilor?
Torsada varfurilor se poate reduce spontan, in absenta oricarui tratament. Insa de cele mai multe ori exista tendinta la recidiva, care necesita tratament medicamentos. Se poate administra sulfat de magneziu intravenos sau antiaritmice de tip Lidocaina, beta-blocante. Prognosticul este conditionat de boala de baza (HTA, valvulopatii) precum si de cauzele care au determinat aparitia torsadei varfurilor.   SURSA 03 Sindromul QT lung este o afectiune ereditara a sistemului electric a inimii. Persoanele cu sindrom QT lung au intervalul QT prelungit pe electrocardiograma. Intervalul QT este o reflectare a timpului necesar pentru repolarizare ("reincarcarea" celulelor cardiace dupa ce acestea au fost stimulate sa se contracte). Sindromul QT lung poate pune viata in pericol datorita degenerarii in torsada varfurilor (un tip de tahicardie ventriculara). Persoanele cu sindrom QT lung au risc crescut pentru sincopa (pierderea cunostintei) si moarte subita, de multe ori la o varsta frageda. Sindromul QT lung este o tulburare de ritm cardiac mostenita; mai multe gene au fost identificate care afecteaza intervalul QT, astfel exista mai multe varietati de sindrom QT lung. In unele familii incidenta sindromului QT lung este foarte mare.
Aceasta aritmie este prezenta la aproximativ unul din 5000 de oameni. Sindromul QT lung este una dintre cele mai frecvente cauze de moarte subita la tineri.
Care este mecanismul fiziopatologic?
In fiecare zi inima bate de aproximativ 100.000 de ori, astfel incat sangele sa circule in tot organismul. Pentru a pompa sangele, camerele inimii (atrii si ventricule) se contracta si se relaxeaza. Aceste actiuni sunt controlate de impulsuri electrice cu originea in nodul sino-atrial, situat in atriul drept. Aceste impulsuri calatoresc prin sistemul electric al inimii si fac ca aceasta sa se contracte (sa bata). Dupa fiecare bataie cardiaca, sistemul electric al inimii se reincarcara de la sine, pregatindu-se pentru urmatoarea bataie cardiaca. In sindromul QT lung, muschiul inimii are nevoie de un timp mai indelungat decat in mod normal pentru a se reincarca intre bataile cardiace (procesul este cunoscut sub numele de repolarizare).
Care sunt cauzele sindromului QT lung?
Sindromul QT lung este rezultatul unor anomalii ale sistemului electric cardiac. Cu toate acestea,din punct de vedere al structurii inima este normala. Anomaliile sistemului electric cardiac pot fi mostenite sau dobandite ca urmare a unor boli sau utilizarii unor medicamente.
Sindromul QT lung congenital
Cel putin 12 gene si sute de mutatii in cadrul acestor gene asociate cu sindrom QT lung au fost descoperite pana in prezent. Mutatiile la nivelul a trei dintre aceste gene reprezinta aproximativ 75% din cazurile de sindrom QT lung.
Au fost descrise doua forme de sindrom QT lung  mostenit (congenital):
• Sindromul Romano-Ward: Aceasta forma apare mai frecvent la persoane care mostenesc numai o singura varianta genetica de la unul din parintii lor. Acest tip de sindrom QT lung afecteaza aproximativ unul din 2.500 de persoane.
• Sindromul Jervell and Lange-Nielsen: Semnele si simptomele acestei forme rare de sindrrom QT lung tind sa apara mai devreme si sunt mai severe decat in cazul sindromului Romano-Ward. A fost observate la copiii care se nasc surzi si au sindrom de QT lung. 
Oamenii de stiinta au incercat sa stabileasca o legatura posibila intre sindromul mortii subite a sugarului  si sindromul QT lung si au descoperit ca aproximativ 10- 15% din copiii cu sindromul mortii subite a sugarului au un mutatii genetice specifice pentru sindromul QT lung.
Sindromul QT lung dobandit
• Mai mult de 50 medicamente, multe dintre ele frecvent utilizate, pot prelungi intervalul QT la persoanele sanatoase si pot determina aparitia unei forme de sindrom QT lung dobandit. Medicamentele care pot prelungi intervalul QT si afecta ritmul cardiac sunt: anumite antibiotice (eritromicina, ciprofloxacina), antidepresive, antihistaminice, diuretice, medicamente antiaritmice (chinidina, amiodarona, sotalol,procainamida), medicamentele utilizate pentru scaderea colesterolului, medicamente pentru diabet zaharat, precum si unele medicamente antifungice sau antipsihotice. Oamenii care dezvolta sindrom QT lung indus de medicamente pot avea, de asemenea, unele defecte genetice cardiace, facandu-i mai sensibili la perturbari ale ritmului cardiac.
• Hipokalemia (cantitate scazuta de potasiu in sange) , hipomagnezemia (nivel scazut de magneziu in sange ) si hipocalcemia (cantitate scazuta de calciu in sange) pot determina aparitia sindromului QT lung. Hipokalemia si hipomagnezemia pot aparea la pacientii care iau medicamente diuretice.
• Trebuie mentionat faptul ca exista si alte cauze ale prelungirii intervalului QT, cum ar fi : anorexia nervoasa, hipotiroidismul, infectia cu HIV si infarctul miocardic.
Care sunt simptomele sindromului QT lung?
Aproximativ jumatate din persoanele cu sindrom QT lung nu au nici un simptom (sunt asimptomatici). Cele mai frecvente simptome ale sindrumului QT lung sunt:
• Sincopa sau lesin: Acesta este cel mai frecvent simptom al sindromului QT lung. La persoanele cu sindrom QT lung, sincopa este datorata faptului ca inima bate temporar intr-un mod neregulat. Sincopa poate apare atunci cand persoana este furioasa, excitata, speriata sau in timpul exercitiilor fizice. Sincopa la persoanele cu sindrom QT lung poate apare fara un avertisment, cum ar fi pierderea constientei dupa ce a fost surprins de un apel telefonic. Semnele de avertizare care insotesc sincopa includ: ameteli, palpitatii sau batai neregulate ale inimii, senzatia de slabiciune si vedere incetosata. 
• Convulsii (contractie brusca, involuntara, violenta si prelungita a musculaturii corpului) : Cat timp inima bate neregulat, creierul devine din ce in ce mai lipsit in oxigen. Acest lucru poate cauza aparitia convulsiilor generalizate. De fapt, unele persoane cu sindrom QT lung sunt gresit diagnosticate cu epilepsie si chiar sunt tratate cu medicamente antiepileptice.
• Moartea subita: Majoritatea deceselor legate de sindromul QT lung tind sa apara la varsta 11 - 30 ani.
Simptomele sindromului QT lung mostenit pot apare in primele luni de viata. Majoritatea persoanelor care prezinta sindrom QT lung au primul episod simptomatic inaintea varstei de 40 de ani. Rar simptomele de sindrom QT lung pot aparea in timpul somnului.
Care sunt complicatiile sindromului QT lung?
Pacientii cu sindrom QT lung au un risc crescut pentru aritmii (tulburari ale ritmului cardiac). Aritmiile pot fi declansate de stres sau de alti factori externi cum ar fi: tunete, alarma ceasului, trezirea brusca sau inot. In plus, efortul fizic poate declansa aritmiile, deoarece intervalul QT nu scurteaza asa cum ar trebui atunci cand creste frecventa cardiaca.
Exista mai multe tipuri de aritmii care pot apare la pacientii cu sindrom QT lung:
• Torsada varfurilor: Torsada varfurilor este un tip de tahicardie ventriculara in care ventriculii bat foarte repede. Daca episodul de torsada a varfurilor este scurt - dureaza mai putin de un minut - inima isi poate corecta singura ritmul normal. Cu toate acestea,daca torsada varfurilor persista, ea poate pune in pericol viata printr-o aritmie numita fibrilatie ventriculara. Netratata, torsada varfurilor poate evolua spre fibrilatie ventriculara, o afectiune in care ventriculii se contracta rapid, dezorganizat si ineficient. Aceasta este o urgenta medicala care poate duce la deces in cazul in care nu este tratata rapid (aplicarea socului electric extern).
• Bradicardie : Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou
Stiri noi
De ultima ora
© 2006 - 2017 Interactiuni.RO
Toate drepturile rezervate! Update Framework: Martie 2017
Anunturi noi, Stiri, Reduceri de pret, Jocuri pentru copii, Poze, Albume foto, Videoclipuri si Informatii utile
Update Framework: Februarie 2017

Motto - De peste 10 ani alaturi de tine
Website realizat in memoria scumpilor mei bunici, Petre si Elena
Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!