Anunturi online!

Sindromul de oboseala cronica

Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni. Unele persoane se confrunta cu acest sindrom timp de ani de zile. Boala nu este foarte bine cunoscuta. Majoritatea expertilor cred ca este o boala cu setul ei propriu de simptome. Totusi, unii doctori nu sunt de aceasta parere. Nu exista teste care sa confirme diagnosticul de sindrom de oboseala cronica. Din aceasta cauza, multi pacienti sau familia si prietenii lor accepta boala cu oarecare dificultate. Este foarte important ca cei din jurul pacientului sa creada in diagnostic si sa-l sustina. A avea un doctor de incredere este de importanta vitala. Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de factori fizici si emotionali.
Cauze
Doctorii nu cunosc cauzele sindromului de oboseala cronica. Unele persoane dezvolta acest sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii si glandele) si istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Cu toate acestea, nu exista destule dovezi pentru nici una dintre aceste teorii.
Simptome
Principalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea severa care dureaza de cel putin 6 luni si nu se amelioreaza semnificativ la odihna. Gradul severitatii este atat de mare incat afecteaza capacitatea de munca, activitatile de recreere si cele sociale. Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni.
Alte simptome pe termen lung includ:
- uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare
- dureri de gat
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei
- dureri musculare
- dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala
- cefalee (durere de cap) ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita).
Datorita faptului ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de diagnosticat, expertii in sanatate au stabilit niste reguli de identificare a bolii. Pentrul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel putin 4 dintre simptomele de mai sus. Aceste simptome trebuie sa debuteze o data cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin 6 luni. Totusi, in prezenta fatigabilitatii persistente, inexplicabile si a altor simptome tipice care nu intrunesc insa aceste criterii (de exemplu dureaza de mai putin de 6 luni) se poate presupune ca diagnosticul este sindromul de oboseala cronica si poate fi necesara inceperea tratamentului. Unii pacienti cu acest sindrom dezvolta o afectiune in care frecventa cardiaca (numarul de batai pe minut) creste si tensiunea arteriala scade in momentul cand se ridica din pozitie culcata si stau in picioare. Aceasta este deseori descrisa ca senzatie de lesin sauameteala. Afectiunea se numeste hipotensiune ortostatica. Depresia se intalneste destul de des si poate duce la inrautatirea celorlalte simptome. Medicatia antidepresiva poate avea efecte benefice. Sindromul de oboseala cronica produce simptome care se intalnesc in multe alte boli, mai ales la debut. De aceea, diagnosticul poate fi pus numai dupa ce o evaluare completa a exclus celelalte boli cu simptome similare.
Evolutie
In unele cazuri, sindromul debuteaza dupa o boala cum ar fi mononucleoza sau gripa, sau dupa o perioada neobisnuita de stress. Totusi sindromul poate debuta si fara prodrom (fenomene ce preced aparitia bolii), fara ca persoana sa fi fost inainte bolnava.
Fatigabilitatea se poate instala gradat sau brusc. Datorita faptului ca simptomul poate sa fie vag si sa aiba diverse cauze, este posibil ca el sa nu fie luat in considerare o perioada de saptamani sau luni. E greu de precizat ce este normal in acest sindrom deoarece de multe ori diagnosticul este neclar un timp.
In general:
- simptomele sunt mai severe la debut
- mai tarziu, in evolutia bolii, starea generala se poate ameliora si apoi inrautati iar. Este posibil ca simptomele sa dispara complet. In multe cazuri starea se imbunatateste intr-un an sau doi si nu apare recadere. In alte cazuri fatigabilitatea severa si celelalte simptome persista mai multi ani.
- cercetarile arata faptul ca sindromul de oboseala cronica are o afectare sezoniera. Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate din noiembrie pana in ianuarie. Unele persoane considera ca fatigabilitatea, durerea si problemele de memorie si concentrare le afecteaza profund viata, in timp ce altele nu sunt nici pe departe afectate in aceeasi masura. Majoritatea persoanelor sunt totusi capabile sa-si desfasoare activitatile obisnuite la domiciliu si la servici, dar adesea se simt neobisnuit de obosite dupa efectuarea lor. Adesea este necesara intreruperea activitatilor sociale si de recreere cu scopul de a prezerva resursele pentru munca si familie.
Alte persoane intampina dificultati in efectuarea majoritatii activitatilor zilnice, inclusiv munca si treburile menajere. Ele sunt nevoite sa planifice atent cum sa-si foloseasca resursele la nivel optim. Persoanele afectate cel mai sever de sindromul de oboseala cronica pot avea dificultati la ridicarea din pat si pot necesita ajutor la efectuarea unor activitati de baza cum ar fi imbracatul, mancatul si imbaierea.
Factori de risc
Desi persoanele care sufera de sindromul de oboseala cronica au in general intre 25 si 45 de ani si 6 persoane din 10 sunt femei, nu exista dovezi care sa arate care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea acestui sindrom. Boala se intalneste rar la copii. Poate aparea la adolescenti, mai ales la tinerele adolescente. Spre deosebire de adulti, adolescentii au mai multe sanse sa dezvolte sindromul dupa un episod de boala precum mononucleoza sau gripa. Studii diverse au raportat faptul ca in SUA intre 1 si 5 persoane din 1000 ar putea avea suferi de sindromul de oboseala cronica - suficient pentru a fi considerat o problema majora de sanatate publica.
Consult de specialitate
Prezentarea la medic este foarte importanta, indiferent de simptome. Un studiu recent a demonstrat faptul ca depistarea precoce a sindromului si tratamentul imediat al simptomelor s-a asociat cu o vindecare mai rapida cand persoanele in cauza s-au adresat medicului in legatura cu simptomele respective.
Prezentarea la medic trebuie facuta in cazul in care:
- fatigabilitatea severa instalata de mai mult de doua saptamani duce la limitarea activitatilor obisnuite si nu se amelioreaza cu odihna
- insomnie (dificultate de a adormi sau de mentinere a somnului, somn agitat, oboseala resimtita la trezire) care a debutat in urma cu mai mult de o luna sau doua
- tumefierea (marirea in volum) a ganglionilor de la nivelul gatului si axilei (fara alte semne de infectie) care dureaza de cel putin 2 saptamani
- fatigabilitate severa asociata cu urinare frecventa (in special nocturna), sete accentuata, pierdere ponderala sau vedere neclara. Fatigabilitatea care debuteaza impreuna cu unele sau chiar toate dintre acestea poate fi un simptom de diabet nediagnosticat
- datorita faptului ca nu exista teste care sa confirme diagnosticul de sindrom de oboseala cronica, majoritatea pacientilor sau prietenii si familiile lor accepta boala cu oarecare dificultate. La unele persoane pot aparea sentimente de vinovatie. Este foarte important ca cei din jurul pacientului sa creada in diagnostic si sa-l sustina. A avea un doctor de incredere este de importanta vitala.
Expectativa vigilenta
Fatigabiliatea este un simptom frecvent intalnit si poate avea multe alte cauze. Stresul, privarea de somn, lipsa de exercitiu fizic, boala sau orice alta problema de sanatate pot fi incriminate. Majoritatea persoanelor care sufera de fatigabilitate nu au acest sindrom. Perioada de urmarire atenta se refera la o perioada in care pacientul este monitorizat de doctor fara sa primeasca tratament. Se mai numeste observare sau supraveghere. O luna sau doua de reglementare a ritmului de somn, de exercitiu fizic moderat efectuat in mod regulat, de controlare a stresului si de dieta echilibrata vor rezolva majoritatea cazurilor de fatigabilitate neasociata cu acest sindrom sau cu alta problema medicala. Totusi, daca fatigabilitatea nu se amelioreaza dupa una sau doua luni de auto-ingrijire sau daca oboseala este persistenta si limiteaza activitatile obisnuite, se impune prezentarea la medic. O data ce diagnosticul a fost stabilit, pacientul trebuie sa fie atent la orice simptome noi care apar si sa le raporteze doctorului. Desi sindromul de oboseala cronica poate determina o varietate de simptome, aparitia unor simptome noi ar putea fi cauzata de o alta boala care trebuie evaluata si tratata.
Medici specialisti recomandati
Urmatorii medici specialisti sunt in masura sa evalueze oboseala si celelalte simptome:
- asistentele medicale
- medicul de familie
- internistul
- exista doctori specializati in tratamentul sindromului de oboseala cronica. Pacientul trebuie sa obtina o trimitere de la medicul de familie sau de la grupul local de sprijin al pacientilor cu acest sindrom inainte de a se prezenta la specialist. Este de preferat sa se apeleze intai la medicul de familie. De asemenea pacientul se poate prezenta la psiholog sau la psihiatru.
Investigatii
Sindromul de oboseala cronica este greu de diagnosticat. Oboseala cronica este o problema extrem de comuna si poate avea multe alte cause. Diagnosticul poate fi pus numai prin eliminarea celorlalte posibilitati.
In primul rand, doctorul trebuie sa ia anamneza (adica pune pacientului intrebari legate de simptomele pe care le are, ce alte boli a mai avut etc) si sa faca un examen fizic complet. Expertii au elaborat o lista specifica de simptome pentru a decide daca o persoana sufera de sindromul de oboseala cronica. Doctorii se folosesc de o varietate de teste pentru a exclude alte boli. Printre aceste teste se numara:
- hemograma completa, care furnizeaza date importante despre tipul si numarul de celule prezente in sange
- viteza de sedimentare a hematiilor, care masoara cat de repede sedimenteaza globulele rosii (eritrocitele) intr-un tub timp de o ora, test care sugereaza prezenta inflamatiei
- glicemia (cantitatea de glucoza din sange), test folosit in scopul diagnosticarii diabetului
- testul al hormonului stimulator al tiroidei, folosit pentru a detecta afectiuni ale glandei tiroide
- analizele de biochimie, care furnizeaza informatii despre starea generala de sanatate
- sumarul de urina (analiza urinii) care informeaza asupra starii generale si poate indica prezenta multor boli. Acestea sunt teste de rutina.
In cazul in care simptomele, istoricul bolii si examenul fizic sugereaza alte posibile afectiuni pot fi facute si alte teste. Testele suplimentare pot fi urmatoarele:
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de lupus (lupus eritematos sistemic)
- factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida
- testul HIV, pentru diagnosticul infectiei cu virusul de imunodeficienta dobandita
- teste pentru boala Lyme, in cazul expunerii la capuse
- test de piele pentru diagnosticul tuberculozei.
Unii doctori pot solicita teste pentru verificarea sistemului imun. Acestea sunt scumpe si in general sunt facute doar in scop de cercetare. De asemenea, rezultatele acestor teste sunt greu de interpretat deoarece conexiunea dintre sistemul imun si sindromul de oboseala cronica este foarte putin cunoscuta.
Tratament
Tratament - generalitati
Obiectivul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica este imbunatatirea starii generale astfel incat pacientul sa revina la viata normala. Masuri simple care pot fi luate la domiciliu - cum ar fi imbunatatirea ritmului de somn si exercitiu fizic moderat-sunt componente importante ale tratamentului. Apelarea la un consilier sau psiholog s-a dovedit a fi utila la pacientii cu sindrom de oboseala cronica. Desi nu exista o cura pentru acest sindrom, multe dintre simptomele sale raspund la tratament.
Tratament initial
- antialgicele (medicamente ce calmeaza durerea) care pot fi achizitionate fara prescriptie medicala, cum ar fi acetaminofen, ibuprofen sau aspirina pot ameliora durerile de cap, durerile musculare si articulare si alte simptome fizice. Analgezicele narcotice, care sunt eliberate pe baza de prescriptie medicala, pot duce la dezvolterea dependentei daca sunt folosite frecvent, de aceea sunt indicate in general in cele mai severe cazuri si pe termen scurt
- administrarea de antidepresive si consilierea pot duce la ameliorarea celorlalte simptome, indiferent daca pacientul este depresiv sau nu. Aceste medicamente sunt folosite pentru imbunatatirea starii sufletesti, controlul durerii si reglarea somnului. In cazul acestui sindrom este important ca atat factorii fizici cat si cei psihologici sa fie tratati
- exista multe remedii cum ar fi diete speciale sau suplimente minerale pe care unii le recomanda in tratamentul sindromului de oboseala cronica. Nu exista dovezi asupra eficientei nici unuia dintre aceste remedii.
Tratament de intretinere
Tratamentul la domiciliu este foarte important. Ajustarea programului zilnic, imbunatatirea ritmului de somn, exercitiul fizic usor efectuat in mod regulat poate ameliora starea pacientului. Demararea unui program gradat de exercitii, in care nivelul de dificultate creste progresiv de la usor la din ce in ce mai greu, ar trebui sa faca parte din tratament. Studiile au aratat ca un program de exercitii planificat cu grija poate ajuta pacientii sa-si redobandeasca puterea si energia si sa se simta mai bine. Trebuie avut insa in vedere faptul ca datorita acestui sindrom nu poate fi efectuat decat exercitiu usor. Prea mult exercitiu sau cresterea nivelului de dificultate poate duce la agravarea simptomelor. S-a demonstrat ca un tip de consiliere numit terapie comportamentala cognitiva ajuta pacientii cu sindrom de oboseala cronica sa se descurce mai bine de la zi la zi. Consilierea invata pacientii sa-si schimbe modul de gandire si comportamentul si sa faca fata cu succes fatigabilitatii si celorlalte simptome.
Chiar daca nu este usor, pastrarea unei atitudini pozitive este un mare beneficiu pentru pacientii cu acest sindrom. Psihicul si organismul sunt interconectate si se influenteaza reciproc. Bolile fizice pot fi inrautatite sau imbunatatite de sentimente si atitudini si viceversa. Pacientul trebuie sa se informeze cat mai mult in legatura cu boala sa si coopereze cu doctorul pentru a invata cum sa faca fata simptomelor. El trebuie sa beneficieze de suport emotional atat din partea personalului medical cat si din partea familiei si prietenilor. E usor a fi prins intr-un cerc vicios al frustrarii, maniei si depresiei. A invata cum sa faca fata simptomelor va ajuta pacientul sa evite acest cerc vicios. Vizitele regulate la doctor la fiecare cateva luni ajuta pacientul sa inregistreze progresul si sa evalueze orice schimbari ale simptomelor care ar putea indica faptul ca fatigabilitatea are alta cauza decat sindromul de oboseala cronica.
Tratament in cazul agravarii bolii
Vestea buna despre acest sindrom este ca se intampla rar sa se agraveze cu timpul. In unele cazuri dispare intr-un an sau doi. In alte cazuri alterneaza perioade de stare generala relativ buna cu perioade cu simptome severe. Recaderile nu sunt neobisnuite. Pacientul trebuie sa efectueze controale periodice pentru monitorizarea schimbarilor in evolutia bolii.
De retinut!
Desi cauza sindromului de oboseala cronica nu este bine cunoscuta, fatigabilitatea este reala si poate ingreuna efectuarea activitatilor zilnice. Pacientul nu trebuie sa se grabeasca in actiunea sa de recapatare a fortei si energiei. El trebuie sa tinteasca spre o intoarcere gradata la nivelul initial de activitate. Doctorii pun accent pe oferirea sprijinului, pe informare si consiliere, ca si pe tratarea oricaror probleme care apar ca rezultat al simptomatologiei bolii. In cazul depresiei, doctorul poate prescrie un antidepresiv. Medicatia este de asemenea prescrisa pentru a ajuta pacientul sa doarma, pentru a-i calma durerile si pentru a trata problemele de tensiune. Inscrierea intr-un grup de sprijin poare reasigura pacientul ca mai exista si altii care ii impartasesc experienta, ca nu este singur. Faptul ca pacietul vorbeste cu ceilalti care sufera de acest sindrom il poate ajuta sa-si mentina o atitudine pozitiva, ceea ce este de importanta vitala pentru ca el sa se simta mai bine.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Tratamentul la domiciliu este cea mai importanta parte din tratamentul sindromului de oboseala cronica. In cazul acestei boli, se pot parcurge urmatorii pasi pentru a controla si uneori chiar ameliora simptomele:
- ajustarea programului pentru ca pacientul sa profite de momentele cand se simte mai energic si mai putin obosit. Pacientul ar trebui sa pastreze un jurnal saptamanal pentru a inregistra momentele cand este in forta si cand se simte obosit. In cazul in care exista un model al variatiilor de energie de-a lungul unei zile, atunci munca, scoala si celelate activitati ar trebui planificate in conformitate cu acest model
- pacientul nu trebuie sa se suprasolicite cand se simte in forta. Daca face prea multe lucruri poate deveni extrem de obosit si va avea nevoie de mai multe zile sa se recupereze
- imbunatatirea ritmului de somn. Insomniile pot agrava fatigabilitatea si celelalte simptome
- pacientul trebuie sa se culce numai atunci cand ii este somn si sa se scoale in fiecare zi la aceeasi ora, indiferent daca se simte odihnit sau nu
- daca sta treaz mai mult de 15 minute fara sa poata adormi, el trebuie sa se trezeasca, sa paraseasca dormitorul si sa execute o activitate in liniste pana simte din nou ca ii este somn
- evitarea alcoolului, cofeinei si tutunului inainte de culcare
- mentinerea unei temperaturi confortabile in dormitor si eliminarea tuturor surselor de zgomot si lumina
- folosirea unei perne care sa asigure confortul adecvat. Utilizarea unei perne care sa sustina gatul pentru a impiedica miscarea excesiva a capului si gatului in timpul somnului
- pacientul ar trebui sa incerce sa doarma in reprize scurte daca este necesar. Durata lor trebuie sa fie intre 20 si 60 de minute si ele nu trebuie sa aiba loc seara tarziu
- efectuarea regulata de exercitiu fizic moderat. Este bine sa se inceapa cu exercitii de intindere. Exercitiul usor cum ar fi mersul, inotul, mersul pe bicicleta chiar si de tip ergonomic pot fi de ajutor. Trebuie gasit un anume echilibru astfel incat pacientul sa poata beneficia de efortul fizic pe care il depune si sa nu se oboseasca excesiv
- administrarea de antialgice eliberate fara prescriptie medicala pentru a calma durerile musculare, articulare si durerile de cap provocate de sindromul de oboseala cronica. Printre medicamentele care pot fi utile se numara acetaminofen(Tylenol), aspirina, ibuprofen (Advil sau Motrin), naproxen sodiu (Aleve) sau ketoprofen (Orudis KT). Aspirina nu trebuie administrata sub 20 de ani fara recomandarea medicului
- pacientul ar trebui sa se inscrie intr-un grup de sprijin. Aceste grupuri pot fi o buna sursa de informatii si indicii pentru a controla boala si totodata o oportunitate pentru a-si impartasi frustrarile si problemele cu ceilalti pacienti care au acest sindrom. Pentru gasirea unui grup de sprijin din vecinatate trebuie intrebat doctorul sau contactat spitalul local
- remediile a caror eficienta nu a fost dovedita cum ar fi dietele speciale sau vitaminele ar trebui evitate
- consumarea unei diete reduse in grasimi si bogate in carbohidrati si fibre
- pacientul trebuie sa aiba rabdare si sa aiba in vedere faptul ca tratamentul consecvent la domiciliu ajuta la ameliorarea sau controlul simptomelor.
Optiuni de medicamente
Medicatia nu vindeca sindromul de oboseala cronica; ea ajuta doar la ameliorarea simptomelor. Este posibil ca medicamentele sa nu accelereze semnificativ procesul de intoarcere la activitatea deplina, dar daca sunt folosite corespunzator pot ajuta pacientul sa se simta mai bine.
Alegerea medicatiei
Antialgice si antiinflamatoare: medicamente ce se elibereaza fara prescriptie medicala, cum ar fi acetaminofen (Tylenol), aspirina, ibuprofen (Advil, Motrin), naproxen sodiu sau ketoprofen (Orudis) sunt folosite pentru a trata durerile musculare si articulare frecvente sau severe, durerile de cap si febra.
Codeina, morfina si meperidina (Demerol): aceste medicamente sunt eliberate numai cu prescriptie medicala in scopul tratarii durerii care nu este ameliorata de cele eliberate fara prescriptie. Ele sunt rezervate de obicei celor mai severe cazuri. Datorita riscului de dezvoltare a dependentei, ele sunt folosite numai pe termen scurt.
Antihistaminicele si decongestivele: aceste medicamente eliberate fara prescriptie medicala sunt folosite pentru a trata congestia nazala si celelalte simptome cauzate de raceli si alergii. Antidepresivele: sunt prescrise de catre doctor pentru tratametul depresiei si anxietatii, pentru cresterea capacitatii de concentrare, imbunatatirea calitatii somnului si ameliorarea fatigabilitatii si a durerii musculare. Avertismentul Asociatiei Americane de Nutritie si Medicamente: in conformitate cu Asociatia Americana de Nutritie si Medicamente pacientii, familiile lor si personalul medical ar trebui sa monitorizeze indeaproape adultii si copii care urmeaza tratament antidepresiv deoarece in aceste cazuri poate aparea o tendinta de suicid. Fenomenul poate aparea in special la debutul administrarii medicatiei antidepresive sau la schimbarea dozelor. Printre semnele de alarma care trebuie urmarite se numara agravarea anxietaii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Urmarirea acestor comportamente la copii este de importanta vitala deoarece acestia isi controleaza mai putin impulsurile decat adultii si de aceea sunt mai predispusi la comiterea sau tentativa de suicid. Totusi Asociatia Americana de Nutritie si Medicamente nu recomanda oprirea medicatiei antidepresive. In schimb, este recomandabil ca pacientii sub tratament andidepresiv sa fie urmariti cu atentie de persoanele apropiate lor. Daca pacientul are indoieli in legatura cu el insusi sau cu o persoana apropiata aflata sub tratament antidepresiv, atunci trebuie contactat imediat medicul.
De retinut!
Corticosteroizii s-au dovedit a fi eficienti in oarecare masura in ameliorarea simptomelor sindromului de oboseala cronica, dar in general nu sunt recomandati datorita efectelor secundare pe care le au. Desi fludrocortizonul era folosit la scara larga in trecut pentru tratamentul hipotensiunii ortostatice (afectiune ce apare in sindromul de oboseala cronica si in care creste frecventa cardiaca si scade tensiunea arteriala la ridicarea rapida din pozitia culcata), studii recente au aratat ca nu aduce nici un beneficiu real cand e folosit ca medicatie unica. Depresia este adesea asociata sindromului de oboseala cronica si poate duce la agravarea simptomelor. Ca orice alta boala, depresia trebuie tratata. In cazul in care un pacient cu sindrom de oboseala cronica are depresie, el ar trebui sa se adreseze medicului in legatura cu starea sa. Antidepresivele si consilierea contribuie la mentinerea unei atitudini pozitive, ceea ce s-a dovedit a fi un mare beneficiu pentru pacientii cu acest sindrom.
Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru sindromul de oboseala cronica.
Tratamente alternative
Ca si in cazul altor boli care nu au o etiologie clara si nici un tratament medicamentos eficient, exista multe tratamente neconventionale pe care unii le recomanda pentru sindromul de oboseala cronica. Nici unul nu s-a dovedit a fi eficient. Exista, in schimb, terapii alternative sigure-acupunctura, yoga sau masajul, de exemplu - care pot ameliora durerea si stresul, diminua tensiunea musculara, ajuta pacientul sa se simta mai bine si mai sanatos si sa-si imbunatateasca atitudinea si calitatea vietii.
Alte optiuni de tratament
Printre terapiile complementare populare se numara:
- terapiile naturiste si suplimentii naturali
- acupunctura
-masajul
- yoga.
De retinut!
Nici una dintre aceste terapii complementare nu s-a dovedit a fi eficienta in tratamentul sindromului de oboseala cronica, dar unii pacienti au declarat ca s-au simtit mai bine dupa folosirea lor. In cazul in care este luata in considerare o terapie complementara, trebuie facuta o documentare inainte de inceperea ei. Doctorul ar trebui consultat in urmatoarele situatii:
- ofera terapia siguranta? Administrarea unor tratamente care pot fi daunatoare cum ar fi diete neobisnuite sau suplimente de vitamine in exces trebuie evitata. (Un comprimat de multivitamine zilnic este de ajuns. Depasirea cu 100% a cantitatii necesare zilnic pentru orice vitamina sau substanta minerala in afara recomandarii medicului trebuie evitata)
- este produsul fabricat in conditii de siguranta? Suplimentele de vitamine si minerale si produsele naturiste sunt supuse acelorasi regulamente de fabricare ca si medicamentele. Ingredientele pot sa varieze de la un producator la altul. Etichetele trebuie citite cu atentie si trebuie alese firme cunoscute si de incredere
- este terapia eficienta? Poate fi greu de precizat daca un tratament isi face efectul. Trebuie avut in vedere faptul ca atunci cand pacientul se simte mai bine dupa tratament, acesta nu este neaparat cauza imbunatatirii starii generale. Simptomele sindromului de oboseala cronica se amelioreaza adesea spontan sau datorita unui efect placebo al medicamentului care imbunatateste starea pacientului
- care este costul terapiei? Este posibil ca un tratament scump care poate fi eficient sau nu sa nu merite preturile ridicate. Cazurile in care furnizorii de produse si medicamente solicita investitii financiare mari sau o serie de tratamente costisitoare trebuiesc analizate cu atentie
- va imbunatati terapia starea generala a bolnavului? Chiar daca terapiile complementare nu sunt eficiente in tratamentul sindromului de oboseala cronica, unele dintre ele presupun obiceiuri sanatoase care pot imbunatati starea generala si de aceea sunt demne a fi incercate.
In conditiile unei boli greu de tratat precum sindromul de oboseala cronica, perspectiva unui tratament eficient poate fi tentanta. Situatia trebuie analizata cu grija. Produsele care contin un ingredient secret pentru vindecarea sindromului de oboseala cronica trebuiesc evitate.
Profilaxie
Sindromul de oboseala cronica nu poate fi nici prevenit si nici vindecat. Tratamentul la domiciliu si anumite medicamente, cand e cazul, pot controla sau reduce simptomele.   SURSA 02 Sindromul de oboseala cronica este o tulburare caracterizata printr-o senzatie de oboseala extrema care se poate acutiza in cadrul unor activitati fizice sau psihice sustinute si care nu cedeaza dupa repaus. Desi exista o serie de ipoteze cu privire la cauza acestui sindrom, de la infectii virale la stress psihologic, de cele mai multe ori cauza exacta nu poate fi determinata. Deoarece manifestarile clinice ale oboselii cronice sunt dificil de cuantificat, timp de mai multe decenii aceasta afectiune nu a fost acceptata ca o conditie medicala. Astazi, majoritatea medicilor si cercetatorilor sunt de acord cu faptul ca aceasta conditie cronica trebuie sa fie luata mult mai in serios.
Sindromul de oboseala cronica apare in toate grupurile etnice si rasiale, precum si in tarile din intreaga lume. Studiile indica faptul ca sindromul oboselii cronice este cel putin la fel de frecvent in randul populatiei americane de culoare, hispanicilor si in randul populatiei caucaziene. Oboseala cronica este uneori observata la membrii aceleiasi familii, dar aceasta nu este o dovada ca boala ar fi contagioasa. In schimb, este posibil sa existe o legatura familiala sau genetica.
Oboseala cronica este mai putin frecventa la copii decat la adulti. Studii recente au aratat ca boala este mai frecventa la adolescenti decat la copiii mai mici.
Desi de cele mai multe ori nu se poate descoperi cauza sindromului de oboseala cronica, sunt totusi disponibile o serie de tratamente eficiente pentru semnele si simptomele acestei afectiuni. Multi pacienti recupereaza starea de bine de dinainte de sindrom dupa urmarea unui tratament specializat.
Cauze de oboseala cronica
Dintre toate bolile cronice, sindromul oboselii cronice este una din cele mai misterioase boli. Au fost propuse mai multe cauze posibile pentru declansarea acestui sindrom, dar studiile sunt inca in curs. Dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol destul de important, intrucat starea de oboseala cronica se intalneste cu frecventa crescuta la persoanele depresive. Alte cauze propuse sunt: deficitul de minerale, in special de fier, care produce anemie feripriva si implicit o scadere a capacitatii eritrocitelor de a lega oxigenul, conducand la o oxigenare deficitara a sistemului nervos central. Hipoglicemia, alergiile, infectiile virale cum ar fi cele cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, disfunctiile in sistemul imunitar, modificari ale nivelurilor hormonale, in special al hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitara sau glanda suprarenala sunt alte cauze incriminate in declansarea si intretinerea procesului de oboseala cronica. La unii pacienti s-a observat ca oboseala cronica survine pe fondul unei scaderi cronice a tensiunii arteriale, acesti pacienti fiind de obicei hipotensivi. Fenomenul se explica prin scaderea perfuziei cu sange a creierului. La alti pacienti s-au constatat semne de oboseala cronica pe un teren cu boala autoimuna care cauzeaza inflamarea anumitor cai neuronale din sistemul nervos central, sau cu o infectie virala disfunctionala complicata cu un raspuns imun. Simptome similare cu cele ale sindromului de oboseala cronica se pot intalni ca reactii secundare la unele medicamente.
Factori de risc ai sindromului de oboseala cronica
Femeile sunt identificate cu sindromul de oboseala cronica de 4 ori mai frecvent ca barbatii. Totusi, studii recente au aratat ca sexul nu este neaparat un factor de risc, iar faptul ca la femei acest sindrom este mai frecvent ca la sexul masculin se explica prin adresabilitatea mai crescuta a femeilor la medic atunci cand apar simptomele.
Sindromul de oboseala cronica se intalneste mai frecvent in grupul de varsta 40- 50 de ani, dar poate apare cu frecventa variabila la orice varsta. Deoarece determinantii acestui sindrom nu sunt bine cunoscuti si studiati, medicii nu au putut inca cuantifica cu exactitate factorii de risc ai bolii.
Manifestari clinice
De obicei un caz tipic de oboseala cronica apare brusc la o persoana aparent in plina stare de bine. La debut, simptomatologia poate sa inceapa cu o afectiune asemanatoare cu gripa, dupa care se instaleaza o stare de epuizare severa. Persoanele cu sindromul oboselii cronice pot experimenta o varietate de semne si simptome care nu respecta un tipar clinic anume.
Sindromul de oboseala cronica se caracterizeaza in principal prin noua simptome:
- senzatia de oboseala
- pierderea de memorie sau a starii concentrare
- durere in gat
- dureri usoare si difuze la nivelul ganglionilor limfatici ai gatului
- dureri musculare de intensitate usoara sau medie aparent fara o cauza anume
- senzatii dureroase care intereseaza anumite parti ale corpului si care se muta frecvent dintr-o zona a corpului in alta
- cefalee de intensitate moderata, de obicei difuza, care cuprinde intregul cap
- pacientul nu isi revine din starea de oboseala dupa somn sau dupa perioade de repaus
- dupa anumite activitati fizice sau psihice mai sustinute, intervine o stare extrema de oboseala care dureaza peste 24 de ore
Exista si alte semne si simptome aditionale care apar cu frecventa diferita de la bolnav la bolnav. Aceste semne si simptome nu fac parte din definitia oficiala a sindromului de oboseala cronica, dar merita a fi amintite intrucat frecventa lor este in crestere:
- dureri vagi abdominale, fara modificari de tranzit intestinal sau ocazional diaree si greata
- alergii sau sensibilitati la alimente, alcool, mirosuri, substante chimice, medicamente sau zgomot
- balonari, dureri toracice de intensitate medie sau usoara care nu afecteaza respiratia, uneori insa se constata o scurtare a timpilor respiratori
- tuse cronica uscata care nu cedeaza la tratamentul simptomatic pentru tuse
- ameteli, probleme de echilibru, tulburari emotionale
- senzatia de gura uscata, rigiditate matinala a articulatiilor
- frisoane si transpiratii nocturne
- tulburari psihice ca depresie, iritabilitate, anxietate si tulburari cauzate de atacuri de panica, senzatii de furnicaturi la nivelul membrelor superioare sau inferioare
- tulburari de vedere, cum ar fi sensibilitatea la lumina, durerea oculara si sindromul de ochi uscat
- pierderi sau castiguri in greutate
Simptomele oboselii cronice pot aparea de la inceput cu intensitati mari si se stabilizeaza de timpuriu la un anumit platou, apoi cu timpul simptomatologia se estompeaza la unii pacienti. Unii bolnavi pot sa recupereze complet, in timp ce la altii tabloul clinic se poate agrava pe parcurs. Oboseala poate fi un simptom al multor boli, cum ar fi infectiile sau tulburarile psihice. Peroanele cu semne de oboseala excesiva sunt sfatuite sa consulte cat mai curand un medic, deoarece daca se intervine din vreme simptomatologia poate fi mult diminuata sau chiar suprimata. Cu cat o persoana primeste mai din timp tratament medical specializat, cu atat sunt mai mari sansele ca sindromul de oboseala cronica sa se vindece complet. In plus, oboseala care impiedica pacientul sa-si desfasoare normal activitatile zilnice de la locul de munca si de acasa, poate fi un simptom al unei probleme medicale subiacente. Din fericire, sindromul de oboseala cronica nu pare sa progreseze. S-a observat ca multi pacienti dobandesc o ameliorare treptata, dar totusi in lipsa tratamentului doar o mica parte dintre acestia se refac in totalitate.
Complicatii
Posibilele complicatii ale sindromului de oboseala cronica includ:
- depresia, legata atat de simptome cat si de lipsa diagnosticului atunci cand pacientul este consultat de catre un medic mai putin experimentat;
- efectele secundare si reactiile adverse la tratamentele ce trebuie urmate pentru acest sindrom;
- efectele secundare si reactiile adverse asociate cu lipsa de activitate si depresie;
- izolarii sociale cauzate de oboseala si lipsa de initiativa;
- stil de viata cu restrictii;
- de multe ori pacientii nu mai pot presta anumite activitati la locul de munca sau acasa din cauza oboselii, acest lucru cauzand o stare de insatisfactie si frustrare.
Patogeneza
Agentii etiologici potentiali sunt virusurile herpetice limfotrope, retrovirusurile si enterovirusurile. Sindromul de oboseala cronica poate fi precipitat de o serie de infectii acute. O parte din agentii infectiosi prezinta capacitatea de a persista in organismul uman si sunt cauza unor boli cronice. S-a observat ca titrurile de anticorpi pentru multi agenti infectiosi sunt la valori crescute in cazul unor pacienti cu sindromul oboselii cronice. Se intalnesc anticorpi impotriva virusurilor herpetice, virusului rujeolic, virusului rubeolic si virusului coxackie tip B. Pe langa titrurile crescute de anticorpi exista si cresteri moderate si nespecifice ale titrurilor de anticorpi antinucleari. Se remarca de asemenea si reducerea unor subclase de imunoglobuline, deficiente usoare ale proliferarii limfocitare mitogen-induse. Unele cercetari au scos la iveala o diminuare a eliberarii de citokine, schimbari ale fenotipurilor limfocitare in sensul prezentei unei proportii mai mari de celule T, diminuarea activitatii celulelor natural killler. Aceste modificari nu apar la toti pacientii si nici nu se coreleaza cu severitatea bolii. Totusi, multe din simptomele sindromului de oboseala cronica deriva din eliberarea excesiva de citokine. Unele studii recente au constatat functionari anormale ale functiilor endocrine in cazul pacientilor cu sindromul oboselii cronice, in special sesizandu-se o productie redusa de hormon de eliberare a corticotropinei din hipotalamus. 
Tratament
Nu exista nici un tratament specific pentru sindromul de oboseala cronica. In general, medicii au scopul de a ameliora semnele si simptomele afectiunii folosind combinatii de tratamente, care pot include:
- moderatia activitatilor zilnice. Se recomanda evitarea pe cat posibil a stress-ului fizic si psihic. Cu toate acestea, prea multa odihna poate sa agraveze simptomatologia pe termen lung si pacientul sa se simta mai molesit. De aceea, obiectivul tratamentului este acela de a mentine un nivel moderat de activitate si de a creste usor rezistenta organismului in timp.
- efectuarea exercitiilor fizice in mod gradat si constant, intensitatea acestora trebuind sa creasca incetul cu incetul pentru ca organismul sa-si redobandeasca rezistenta la efort. Cercetari recente au demonstrat faptul ca daca se creste treptat exercitiul fizic, acesta poate ameliora simptomele sindromului oboselii cronice.
- consilierea psihologica este recomandata pentru a identifica convingerile negative si tulburarile de comportament ale pacientului care ar putea amana recuperarea. Consilierea psihologica trebuie sa induca pacientului o stare de incredere in sine, sa elimine ideile pesimiste si negative si sa creasca tonusul psihologic.
- tratamentul depresiei este de asemenea foarte important. Daca pacientul este deprimat, pot fi de folos medicamentele antidepresive triciclice, precum si inhibitorii selectivi ai serotoninei. Antidepresivele pot, de asemenea, ajuta la imbunatatirea somnului si la usurarea durerilor din cadrul tabloului clinic. Antidepresivele prescrise frecvent includ amitriptilina, desipramina, nortriptilina. Inhibitorii selectivi ai serotoniei includ fluoxetina, paroxetina, sertralina.
- tratamentul durerilor care apar in cadrul tabloului clinic se face cu acetaminofen, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene cum ar fi aspirina si ibuprofenul (acestea putand reduce si febra) .
- tratamentul tulburarilor de somn. Schimbarea obiceiurilor de somn, implicand culcarea la ore regulate si un program de somn de 7-8 ore poate fi de ajuns pentru refacerea oboselii cauzate de lipsa somnului. Daca impunerea unui program de somn nu ajuta, medicul poate prescrie o serie de somnifere care sa ajute pacientul sa-si reia programul normal de somn.
- tratamentul alergiilor, daca acestea apar, se trateaza cu antihistaminice cum ar fi fexofenadina si cetrizina.
- tratamentul hipotensiunii arteriale se face cu fludrocortizon si atenolol.
- tratamentul afectiunilor sistemului nervos central. Simptomele cum ar fi ameteala si sensibilitatea exagerata a pielii pot si tratate cu clonazepam. Simptomele de anxietate pot fi tratate cu lorazepam si alprazolam.
- este foarte importanta mentinerea unui stil de viata sanatos. Pacientul trebuie sa urmeze un regim alimentar sanatos, echilibrat, sa bea cat mai multe lichide, sa inlature consumul de cofeina, alcool si tutun. De asemenea, pacientii sunt sfatuiti sa-si gaseasca un hobby, activitati placute care sa le ocupe timpul liber. Reevaluarea periodica este necesara si utila pentru a identifica un eventual proces subiacent, care se poate manifesta clinic mai tarziu. Multe simptome ale sindromului de oboseala cronica raspund bine la tratament. Antiinflamatoarele nesteroidiene amelioreaza de multe ori cefaleea, durerea cu caracter difuz si starile febrile. La pacientii cu sindrom de oboseala cronica rinitele alergice si sinuzitele sunt frecvente, iar tratamentul cu decongestionante nazale sau antihistaminice da rezultate bune. Chiar si ameliorarile modeste ale simptomelor pot sa aduca o imbunatatire importanta in gradul de incredere in sine a pacientului si in capacitatea acestuia de a aprecia bucuriile vietii.
Terapii experimentale
Unele studii au descoperit ca administrarea orala de hidrocortizon poate imbunatatii simptomatologia sindromului de oboseala cronica. In ceea ce priveste administrarea de gamaglobuline si interferon, aceste medicamente pot fi folosite pentru a intarii sistemul imunitar, dar unele studii nu le-au gasit eficace in tratamentul constant al oboselii cronice. O posibila legatura intre sindromul oboselii cronice si virusul Epstein-Barr au determinat pe unii medici sa includa in tratamentul oboselii cronice si acyclovirul, dar studiile pentru determinarea eficacitatii in ameliorarea simptomatologiei sunt inca in curs. Se fac de asemenea cercetari pentru administrarea inhibitorilor de colinesteraza, cum ar fi galantamina. Aceste medicamente imbunatatesc fluxul si eficienta acetilcolinei, un mesager chimic important al sistemului nervos. Toate aceste tratamente experimentale trebuie evitate in practica curenta, deoarece acestea sunt inca in curs de studiu si nu garanteaza nici un beneficiu sau ameliorare a simptomelor. Ba mai mult, unele au efecte adverse care inca nu se cunosc.   SURSA 03
Identificat inca din 1985, sindromul oboselii cronice corespunde unei slabiri intense a organismului, care dureaza mai mult de 6 luni si care nu cedeaza dupa o perioada de odihna. Aceasta afectiune nu prezinta o cauza evidenta, dar chiar si cel mai mic fapt cotidian devine greu de realizat. Este o patologie misterioasa recunoscuta in tarile occidentale ca atare, insa la noi intirzie aceasta recunoastere. Imaginati-va ca suferiti de gripa in fiecare zi, cu dureri musculare, ca sinteti la fel de epuizat ca si cum ati fi alergat la maraton, iar starea dureaza mai multe saptamini, luni sau chiar ani. Iata cu ce se aseamana sindromul oboselii cronice. Acesta nu va omoara, dar va ruineaza viata.
Cum se manifesta oboseala cronica
Chiar daca perceptia maladiei evolueaza, victimele se simt deseori neintelese de catre medici. Acestui inconvenient i se adauga o stare de rau general, tulburari precum dureri articulare sau musculare, dureri de cap s.a. Sindromul are origini misterioase, chiar daca cercetarea avanseaza. In realitate, nimeni nu contesta existenta unei oboseli inexplicabile, care se traduce prin lipsa energiei pina la epuizare. Impactul acestor simptome asupra calitatii vietii si moralului persoanei afectate este important. Pentru a recunoaste ca starea de oboseala persistenta si inexplicabila este un sindrom al oboselii cronice trebuie definite anumite criterii. Prezenta sindromului exista numai daca oboseala se manifesta mai bine de 6 luni si nu dispare dupa perioade de odihna si nici daca sint diminuate activitatile zilnice cu cel putin 50 la suta. In plus, trebuie sa existe cel putin patru dintre urmatoarele opt simptome:
- Dureri la nivelul gitului;
- Umflarea ganglionilor gitului sau ai axilelor;
- Dureri articulare;
- Dureri musculare;
- Tulburari de memorie si lipsa concentrarii;
- Dureri de cap;
- Tulburari digestive: crampe ale stomacului sau intestinelor, constipatie, diaree etc.;
- Tulburari ale somnului;
- Stare de rau care dureaza mai mult de 24 de ore dupa efort;
- Alte manifestari precum transpiratiile nocturne, palpitatiile, slabirea, tusea sint de luat in seama. Totusi, diagnosticul acestei afectiuni trebuie sa se stabileasca cu mare atentie, excluzindu-se orice alta cauza a unei patologii psihiatrice sau medicale care ar putea explica oboseala.
Cauzele sindromului sint misterioase
Au fost emise tot felul de teorii pentru a explica aparitia sindromului oboselii cronice: psihologice, infectioase, nutritionale... Recent, cercetatorii au emis ipoteza unei dereglari a imunitatii organismului. Dar acest fapt ramine de confirmat. In anumite cazuri, sindromul poate surveni dupa o infectie virala. De asemenea, este similar unei alte boli numita fibromialgia, care se caracterizeaza prin oboseala cronica si dureri multiple difuze in tot corpul. In afara afectiunilor bine cunoscute care determina starea de oboseala (cancerul, anemia, problemele endocrine, hepatita, apnea in somn etc.), anumite boli greu de diagnosticat ar putea fi implicate. Hemocromatoza, afectiune cauzata de supraincarcarea cu fier, se pare ca trece neobservata si este la originea oboselii cronice inexplicabile.
Sindromul oboselii cronice este o boala ignorata
Cei care sint afectati au probleme legate de intelegerea simptomelor de care sufera, mai ales ca nici medicilor nu le este prea usor sa identifice diagnosticul. Pacientul incepe sa alerge de la un medic la altul pentru a afla de ce sufera. Din pacate, dialogul dintre bolnav si medic poate sa ia o intorsatura nefavorabila, deoarece primul nu stie cum sa caracterizeze raul pe care il resimte, utilizind termeni globali, iar specialistul cauta elementele tangibile pentru stabilirea diagnosticului. Explicarea bolii nu este intotdeauna unica si atunci examenele medicale trebuie sa determine daca nu cumva este vorba despre o carenta de fier. Tulburarile endocrine (tiroida, suprarenalele, hipofiza, paratiroida) pot provoca stari puternice de oboseala.
Femeile sint mai afectate decit barbatii
Oboseala cronica atinge in majoritate femeile. Specialistii explica acest lucru prin faptul ca femeile nu iau in serios timpul de odihna, afectiunile de care sufera. Pentru a se simti bine femeile ar trebui sa fie mai egoiste. Cind un barbat este bolnav ramine in pat si amina tot ce are de facut. Cind o femeie este bolnava continua sa-si consume energia pentru ceilalti. Atunci nu mai este nici o surpriza ca femeile se simt mai obosite decit barbatii. Acesta este inca un motiv in plus pentru a investiga oboseala intr-un mod global: din punct de vedere fizic, psihologic si social.
Terapii pentru sindromul oboselii cronice
Nu exista inca un tratament specific al sindromului de oboseala, iar solutiile propuse vizeaza doar calmarea simptomelor. Sustinerea morala este importanta, deoarece consecintele asupra calitatii vietii se manifesta si in sfera excluderii bolnavului din mediul sau familial sau social. Au fost incercate tot felul de terapii in cazul oboselii cronice, precum imunoglobulinele, corticoidele, medicamente pentru stimularea imunitatii sau pentru modificarea nivelului nutritional (vitamine, minerale...). Dar nici un medicament nu si-a dovedit eficienta reala, iar efectul pastilelor nu a fost cel scontat. Recent, in Statele Unite ale Americii este testat un medicament numit Ampligen, care ar putea fi destinat in mod deosebit persoanelor suferinde de oboseala cronica. Acest produs ar stimula producerea de interferon, care actioneaza asupra imunitatii. Dar acest medicament nu este inca disponibil in Europa pentru ca nu sint demonstrate adevaratele beneficii.
Evitati stresul si dormiti bine
Deocamdata se recomanda pacientilor evitarea, in masura in care este posibil, a stresului si mentinerea unei activitati fizice ori de cite ori au ocazia, in special este bine sa practice mersul pe jos. In fapt, exercitiile fizice sint benefice in general pentru sanatatea organismului. Insa, mare atentie la maniera de a le practica, adica in mod rezonabil, deoarece efortul excesiv poate declansa stari de lesin sau altele mai grave la acesti pacienti. Fondatoarea Asociatiei franceze a sindromului oboselii cronice si de fibromialgie, Annick Lalanne, nu crede sa o astfel de practica este posibila la unii dintre pacienti, ei fiind atit de epuizati incit nu-si mai revin de ani buni, devenind astfel foarte sedentari. Bunele obiceiuri de somn trebuie sa fie stimulate, prin trezire si culcare la ore regulate. Diminetile prelungite pina la 10:00-11:00 afecteaza echilibrul odihnei. Daca tranchilizantele sau somniferele pot ajuta in caz de insomnie acuta, este bine de stiut ca unele dintre ele, precum benzodiazepinele, pot de asemenea agrava oboseala din cauza efectelor musculare. Aceste substante sint periculoase si pentru ca provoaca dependenta.
Terapii paleative
Pacientilor le sint prescrise diverse terapii pentru a incerca atenuarea tulburarilor de care sufera:
- medicamente analgezice pentru calmarea durerilor acute de cap;
- antiinflamatoare pentru a lupta impotriva circeilor si amortelilor;
- relaxante musculare in caz de dureri la acest nivel.
Insa rezultatele nu sint intotdeauna la nivelul asteptarilor pentru ca medicamentele mentionate inlatura pentru moment simptomele resimtite de pacient, si nu actioneaza direct asupra cauzei. Pe de alta parte, tulburarile psihologice sau tristetea sint frecvente in cazurile de oboseala cronica. Aceste probleme apar, in principal, din cauza lipsei de recunostinta sociala: bolnavii au trebuit sa renunte la locul de munca sau au beneficiat de program de lucru redus sau de alte masuri care le-au putut permite pastrarea unei vieti profesionale, dar nu asemanatoare cu a colegilor care poate ii privesc altfel. In plus, victimele oboselii cronice se adreseaza deseori mai multor medici, alergind de la unul la celalalt timp de mai multi ani pina cind li se stabileste un diagnostic corect. Aceasta perioada de asteptare este evident inca o sursa de angoasa. De asemenea, concediul medical platit este greu de obtinut. In acest context, frecventarea unei asociatii sau a unui grup de discutii format din oameni cu aceeasi problema se poate dovedi utila, deoarece permite eliberarea sau descarcarea prin cuvinte si distrugerea sentimentului de izolare. In cazurile cele mai serioase, prescrierea unor medicamente antidepresive este recomandata, aceste pastile avind si un impact asupra somnului. Psihoterapiile cognitive nu trebuie neglijate la acei pacienti care trebuie sa se descurce cu afectiunea cronica fara sa-si intrerupa activitatile obisnuite. Terapia psihologica are rolul de a ameliora calitatea vietii lor si chiar de a diminua putin starea de oboseala.
Alimente privilegiate si alimente de evitat
Regimul de viata trebuie sa asigure un somn suficient si reparator, dar si o alimentatie echilibrata. Se recomanda un mic dejun consistent si luarea mesei la ore regulate in timpul zilei pentru mentinerea energiei optime. Dieta trebuie sa cuprinda fructe, legume, cereale, carne slaba sau peste, lactate. De asemenea, este bine sa se consume multa apa, cel putin 8 pahare pe zi, pentru evitarea deshidratarii si oboselii pe care o antreneaza. Persoanele care sufera de sindromul oboselii cronice ar trebui sa evite alimentele susceptibile de cauzarea unui stres suplimentar organismului. Alcoolul, alimentele bogate in grasimi si cele care contin mult zahar pot accentua simptomele de oboseala provocind diverse tulburari digestive. Materiile grase nu ar trebui sa reprezinte mai mult de 30 la suta din totalul caloriilor. Cafeaua, ceaiul si cola sint energizante, dar contribuie si ele la cresterea stresului. Deci ar trebui redusa consumarea acestora sau cel mai bine eliminata.
Sportul si psihoterapia impotriva oboselii cronice
Daca va simtiti epuizat de mai multe luni, nu aveti chef sa rezolvati problemele cotidiane, dormiti rau si nu va mai amintiti prea bine ce trebuie sa faceti poate inseamna ca suferiti de sindromul oboselii cronice. Un virus, factori psihologici se regasesc printre cauzele aparitiei afectiunii, dar cauza adevarata inca nu a fost identificata. Un studiu anglo-saxon incearca sa descifreze misterul acestei boli controversate. Anomaliile sistemului imunitar si neurohormonal au fost de asemenea suspectate, insa cauzele reale ale sindromului oboselii cronice nu au fost determinate cu certitudine. O analiza aprofundata a literaturii internationale de specialitate a condus cercetatorii englezi si americani catre concluzia conform careia singurele tratamente eficiente ale misteriosului sindrom sint exercitiile fizice si psihoterapia cognitiva. Asta nu inseamna ca maladia este de origine psihologica. Daca Organizatia Mondiala a Sanatatii a recunoscut existenta sindromului oboselii cronice, care se pare ca este de 2-3 ori mai frecvent la femei decit la barbati, specialistii in medicina nu sint intotdeauna de acord intre ei. Dezbaterea are loc in principal in sfera cauzelor (fizice sau psihice) si exista cel putin patru definitii in lume asupra sindromului. Dupa Agentia americana pentru cercetarea calitatii vietii, oboseala cronica ar afecta intre 0,04 si 2,6 la suta dintre indivizi si nu numai persoane cu functii superioare. Cercetarile demonstreaza ca activitatea fizica practicata sub supravegherea unui specialist si terapia psihologica permit gestionarea stresului si a oboselii cronice.
Rezultatele a 44 de studii medicale
Pentru o afectiune asa de ciudata sint prescrise tratamente diverse. Cum era de banuit, tot felul de terapii au fost incercate pentru a reda forma celor care se simt obositi cronic. Doua echipe de cercetatori englezi si americani si-au propus sa afle daca exista mijloace reale pentru tratarea acestui sindrom. Pentru a realiza cercetarea respectiva au utilizat 19 banci de date medicale specializate, au parcurs 350 de studii dintre care au supus atentiei 44, de unde au ales 2.801 pacienti in total. Criteriile de selectie ale acestor studii au constat in rigoarea lor stiintifica si prezenta unei solutii terapeutice. Rezultatele lor se apropie de ceea ce am amintit mai sus despre tratamente. In timp ce multi bolnavi se pling de oboseala atunci cind depun efort, exercitiile fizice moderate ar fi binevenite in reducerea acestui simptom. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste terapia cognitiva, care diminueaza oboseala si imbunatateste calitatea vietii pacientilor. Conform specialistilor, aceste concluzii nu dovedesc totusi ca afectiunea este numai de origine psihologica. Chiar daca maladia se datoreaza unei disfunctionalitati a organismului, restabilirea activitatii fizice si terapia psihologica ar putea atenua consecintele grave. In schimb, beneficiile medicamentelor care actioneaza asupra imunitatii prescrise uneori pentru oboseala cronica s-au dovedit incerte, desi unele tratamente precum imunoglobulinele sau corticoidele se pare ca au unele efecte pozitive, dar sint limitate. Cit despre celelalte strategii propuse: suplimente nutritionale (aminoacizi, vitamine, minerale...), medicamente antidepresive sau  alte tratamente neconventionale (osteopatie, homeopatie, masaj...), studiile au aratat ca exista efecte clinice favorabile, dar insuficiente daca sint practicate separat.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou
Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2017 Interactiuni.RO
Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!