Anunturi online!

Sincopa - pierderea de cunostinta temporara

Individul normal treaz este prezent in mediu,orientat temporo-spatial,rectionand prompt,corect,la stimuli fizici sau verbali,ceea ce constituie starea de constienta normala.In timpul somnului,starea de constienta este pierduta,dar la un stimul de intensitate mdoerata este imediat si integral recapatata,adia persoana poate fi trezita.
Pierderea starii de constienta caracterizeaza suferinte cerebrale severe,persoana afectata nu reactioneaza la nici un stimul,indiferent de intensitatea acestuia.Starile de pierdere a constientei sunt:
- lipotimia(lesinul)
- sincopa
- coma.
Sincopa este o pierdere temporara de constienta cu scaderea tonusului postural(cadere) si absenta semnelor vitale(puls,respiratie,tensiune arteriala),urmata de revenire spontana la normal in absenta oricarui tratament.O sincopa prelungita peste 5-6 minute se transforma in moarte clinica,din care recuperarea este doar uneori posibila sub tratament.Bolnavul nu percepe evenimentele din timpul accesului sincopal si are amnezia accesului.Revenirea se face de regula la normal.
Pacientul care face o sincopa se prabuseste brusc,neasteptat,fara semne premonitorii si indiferent de conditii(in mers,in timp ce traverseaza strada, etc)In cadere se poate lovi,uneori provocandu-si rani grave,fracturi.In timpul crizei pacientul nu reactioneaza la stimuli,nu respira si nu are puls.La 15-20 secunde de la oprirea cordului se produce relaxarea sfincterelor, cu pierdere de urina si materii fecale.Daca criza continua,pacientul devine cianotic si pot aparea convulsii.Revenirea se face intre cateva zeci de secunde si 3-4 minute,direct la starea de veghe.Bolnavul cu sincopa are amnezia episodului,dar isi poate aminti simptomele ce au precedat accesul sau pe cele pe care le resimte la revenire-dureri,palpitatii-si care orienteaza diagnosticul.
In cazul unei sincope,anameza(discuta medicului cu bolnavul) aduce mai multe informatii decat investigatiile de laborator sau examinarile imagistice si la laborator ulterioare,care sunt costisitoare si putin eficiente in astfel de situatii.
Sincopa se datoreste unei scaderi brutale a irigatiei cerebrale.Experimental,intreruperea circulatiei carotidiene este urmata la cateva secunde de pierderea constientei,scaderea tonusului postural(imposibilitatea mentinerii in ortostatism),apoi relaxare sfincteriana si convulsii,reproducand tabloul sincopei.
Principalele tipuri de sincope
- sincopa vasovagala-cel mai frecvent tip de sincopa,apare caracteristic in situatii de stres sau emotii puternice.Mecanismul acestui tip de sincopa este o reactie nepotrivita a sistemului nervos vegetativ,cu predominanta mecanismelor vagale,cele care duc la bradicardie(incetinerea ritmului cardiac) cu vasodilatatie,ceea ce induce scaderea tensiunii arteriale cu scaderea perfuziei cerebrale.In clipa cand ajunge prin cadere in clinostatism(intins pe jos),persoana afectata isi revine,dar pierderea de constienta se poate repeta la incercarea de reluare a ortostatismului.De aceea,este esential sa nu incercati sa ridicati o persoana pe care o gasiti inconstienta si fara semne vitale!
- sincopa ortostatica-are ca mecanism scaderea importanta a tensiunii arteriala la trecere de la clino la ortostatism,cu scaderea perfuziei cerebrale.Aceasta poate aparea fie datorita unor pierderi lichidiene importante,fie dupa administrare de droguri vasodilatatoare,fie datorita pierderii reflexului de adaptare a tensiunii arteriale la trecerea din clino in ortostatism la varstnici sau la persoane imobilizate multa vreme.
- sincopa aritmica-apare prin scaderea brusca a debitului cardiac(canitatea de sange ejectata de inima in circulatie prin contractie),in urma unei schimbari a ritmului cardiac,fie rapida,fie foarte joasa.Daca aritmia produce o scadere de debit mare si persistenta,evolutia bolnavului este catre oprirea cordului si deces in absenta unor masuri de reanimare acordate prompt si corect.
- infarctul miocardic poate debuta cu o sincopa,uneori fara durere,in infarctele in care debitul cardiac scade foarte mult.
- sincopa de efort caracterizeaza stenoza aortica-patologie care consta in ingustarea orificiului aortic(care face legatura dintre ventriculul stang si artera aorta).Cauza este reprezentata de vasodilatatie in muschii supusi efortului,fara posbilitatea de a creste debitul cardiac din cauza micsorarii externe a orificiului aortic.
- sincopa prin hipersensiblitatea sinusului carotidian-este secundara unor reflexe vagale produse la compresiunea sinusului carotidian,aflat pe fata anterioara a gatului.LA persoanele cu sensibilitate sinusala crescuta,reflexul vagal poate fi declansat la compresii minore-de exemplu,la barbierit sau prin guler strans.
- sincopa tusigena-apare in caz de tuse persistenta,in accese,mai ales la bolnavii cu afectiuni pulmonare cronice.Aceste accese duc la cresterea presiunii din torace,cu scaderea dramatica a debitului cardiac.
Cu ce putem confunda o sincopa?
- lipotimia sau lesinul-prabusirea tonusului postural,pierderea starii de constienta fara pierderea semnelor vitale.Aceasta survine in conditii caracteristice:ortostatism prelungit in incaperi prost aerisite,in aglomeratie sau mijloace de transport in comun.Lipotimia este considerata o “sincopa avortata",in sensul ca scaderea irigatiei cerebrale este fie mai putin importanta,fie de foarte scurta durata.Lipotimia este precedata deseori de somnolenta,cascat care se repeta fara a putea fi oprit,ameteli,vedere impaienjenita,dupa care pacientul “cade moale",nu cu bruschetea atacului sincopal.Sunt prezente si transpiratiile,paloarea,hipotensiunea,incetinerea ritmului cardiac.
- criza comitala(epileptica)-criza de pierdere a constientei cu debut brutal,dar deseori precedata de aura epileptica,o senzatie particulara gustativa sau olfactiva(legata de simtul mirosului),sau in orice alta modalitate senzoriala,care il instiinteaza pe bolnav ca urmeaza un acces convulsiv.Tipul de aura da detalii despre sediul anatomic al focarului epileptogen.concomitent cu pierderea constietei apar convulsii si ulterior apare relaxarea sfincterelor.revenirea este spontana la starea de veghe,prin intermediul unei perioade de somn profund,cu respiratie suieratore specifica,apoi confuzie si dezorientare in timp si spatiu.Amnezia episodului convulsiv este completa.
- coma hipoglicemica-apare de regula la diabetici insulino-dependenti,mai rar la cei cu tratament medicamentos sau nediabetici.Coma este precedata de senzatia de foame intensa,se instaleaza de obicei treptat,dar uneori relativ repede,si este insotita de transpiratii abundente,reci,care acopera bolnavul din cap pana in picioare.Daca hipoglicemia nu e corectata rapid prin administrare de hidrati de carbon(de obicei o bomboana sau un pahar de apa cu zahar daca bolnavul se afla la domiciliu si prevede criza),sunt posibile convulsii si deficite neurologice uneori ireversibile.Revenirea este spectaculoasa la administrarea de gluzoa intravenos.
- criza de isterie-este un lesin “demonstrativ",in circumstante conflictuale,intotdeauna cu martori.Pacientul este de regula o femeie tanara,care isi pierde constienta progresiv,cade fara sa se loveasca,are tremor al pleopelor,pastreaza sensibilitatea la durere si nu are amnezia episodului.

SURSA 02

Definitie: sincopa este un sindrom clinic, caracterizat prin pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si functiilor vitale, datorita opririi trecatoare si rever­sibile a circulatiei cerebrale. Lipotimia sau lesinul este o pierdere de cunostinta usoara, incompleta, care apare la persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice.
Etiopatogenie: sincopa apare in bolile cardiace cu scaderea debitului cardiac (sincopa cardiaca): stenoza aortica, sau mitrala, insuficienta aortica infarctul mio­cardic, cardiopatiile congenitale cianogene, tulburarile de ritm rapid, blocul A-V, miocardopatia obstructiva, in sindromul ortostatic (hipotensiunea ortostatica, droguri hipotensive), ia bolnavi cu ateroscleroza cerebrala (sincopa cerebrala), bronhopneumopatii obstructive cu insuficienta respiratorie marcata (sincopa respiratorie), dupa emotii puternice, punctii, dureri intense, compresiuni pe sinusul carotidian (sincopa reflexa). Factorii etiologici actioneaza prin oprirea inimii, diminuarea severa a frecventei sale sau prin prabusirea T.A., cu micsorarea debitului cardiac. Oprirea inimii este urmata, dupa aproximativ 30 de secunde, de oprirea respiratiei. Consecinta cea mai grava a opririi inimii sau arespiratiei este suprimarea aportului de O2 la creier. Daca lipsa O2 depaseste 4-5 minute, apar leziuni ireversibile.
Simptome: in forma sa minora - lipotimia -, bolnavul se afla intr-o stare de obnubilare, fara pierderea completa a cunostintei si fara abolirea totala a functiilor vegetative; pulsul, bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile, iar T.A. masurabila; este precedata de ameteli, sudori reci, tulburari vizuale, bolnavul avand timp sa se aseze inainte de a se prabusi; dureaza cateva minute sau mai mult si se termina tot progresiv. Sincopa, este forma majora, debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate aparenta. Bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la excitatie, nu respira, nu are puls, nu se aud bataile inimii. T.A. este scazuta sau prabusita, pupi­lele sunt midriatice. Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta - moarte cli­nica -, care se termina fie prin revenirea cunostintei, fie prin moarte reala, moarte biologica. Daca isi revine, fata se coloreaza, pulsul si zgomotele inimii reapar, cunostinta revine. De obicei, dupa 5 secunde apar tulburari de vedere, dupa 15 secunde bolnavul isi pierde cunostinta si dispar reflexele, iar dupa 20 - 30 de secun­de se opreste respiratia, apar convulsii generalizate, pierderea urinei si a materiilor fecale, turgescenta jugularelor; peste 4 - 5 minute urmeaza moartea.

SURSA 03

Introducere
Sincopa este definita ca pierderea de cunostinta temporara care conduce la pierderea echilibrului si prabusirea corpului. Este termenul medical pentru lesinul prin lipsa oxigenului cerebral datorita hipoxiei cerebrale sau hipotensiunii. Sincopa si presincopa (senzatia de lesin fara pierderea cunostiontei) au aceleasi cauze si sunt intilnite la o treime din populatie.
Este mai frecventa la adulti dar poate apare la toate grupele de virsta. Cauzele noncardiace tind sa fie mai intilnite la adultii tineri in timp ce sincopa cardiaca este mai frecventa cu inaintarea in virsta. Sincopa este rara la populatia pediatrica. Virsta inaintata este un factor de risc pentru sincopa si deces. Numeroase studii caracterizeaza pacientii in virsta de 45, 65 si 80 de ani ca avind cel mai mare risc. Virsta inaintata se asociaza cu cresterea frecventei bolilor coronariene si cele miocardice, aritmiile, instabilitatea vasomotorie, insuficienta autonoma, polineuropatia si consumul de medicamente.
Simptomatologia sincopei include senzatia de "negru in fata ochilor", cefalee usoara, lesin fara cauza aparente, ameteli, somnolenta, slabiciune musculara in ortostatism, stari de lesin dupa mesele alimentare sau exercitii fizice. Sincopa este precedata de un prodrom care cuprinde: cefalee usoara, greata si palpitatii. Multe persoane invata sa-si recunoasca prodromul si evita pierderea cunostintei si lovirea in cadere prin asezarea pe scaun si ridicarea picioarelor.
Toti pacientii cu sincopa trebuie evaluati medical. Testarea cuprinde determinarea volumului sanguin, testarea hemodinamica, testul mesei inclinate (tilt test), testarea reflexului autonomic. Rezultatele testelor ajuta la determinarea cauzei sincopei: disfunctia sistemului nervos cardiac, disfunctie cardiaca, afectiuni neurologice sau tulburari hemodinamice. Pentru a finaliza si confirma un anumit diagnostic pot fi necesare si testul Holter, studii electrofiziologice, evaluarea neurologica, scanarea tomografica, echocardiograma.
Tratamentul sincopei depinde de cauza. Cardiomiopatia se trateaza cu beta-blocanti, verapamil sau miomectomie septala. Bradiaritmia poate necesita implantare de pacemaker, tahiaritmia necesita terapie farmacologica, radioablatie sau corectie chirurgicala. Hipersensibilitatea sinusului carotidian necesita pacemaker in cazul bradicaridiilor sau iradiere pentru a eradica componenta vasodepresoare. Hipovolemia, anemia si dezechilibrele electrolitice necesita tratament. Pentru stenoza aortica se poate indica chirurgia valvei aortice. Modificarea obiceiurilor la masa, purtarea de ciorapi elastici si cresterea consumului de sare pentru pacientii hipovolemici.
Prognosticul sincopei depinde de cauza acesteia (sincopa cardiaca inrautateste prognosticul), de natura si severitatea bolii cardiace de baza si de tratamentul initiat. Mortalitatea este crescuta la pacientii cu disfunctie ventriculara stinga prin boala coronara arteriala sau cardiopatie nonischemica. La acestia sincopa este datorata tahiaritmiilor ventriculare. Riscul se reduce substantial la cei tratati prin cardiodefibrilator implantabil. Morbiditatea prin sincopa rezulta din recurenta acesteia, lacerare, fracturi ale extremitatilor, leziuni ale capului si accidente rutiere.
Patogenie
Sincopa se datoreaza hipoperfuziei cerebrale globale. Parenchimul cerebral depinde de fluxul sanguin adecvat care sa aduca un aport de glucoza satisfacator. Tesutul cerebral nu poate stoca energia sub forma de fosfati ca alte tesuturi, de aceea incetarea perfuziei cerebrale peste 3-5 secunde determina sincopa. Perfuzia cerebrala este mentinuta constanta de un sistem de feedback complex care implica debitul cardiac, rezistenta vasculara sistemica, presiunea arteriala, statusul volemic intravascular, rezistenta vasculara cerebrala cu reglare intrinseca si reglarea metabolica. Un defect semnificativ clinic in una dintre acestea poate determina sincopa.
Debitul cardiac poate fi diminuat prin obstructia mecanica a fluxului sanguin, insuficienta cardiaca, aritmii hemodinamice semnificative sau tulburari ale conducerii. Rezistenta vasculara sistemica poate scadea secundar instabilitatii vasomotorii, insuficientei autonome sau raspunsului vasopresor/vasovagal. Presiunea arteriala scade in toate cauzele de hipovolemie.
Sincopa neurogenica sau vasovagala.
Este determinata de o scadere brusca a presiunii arteriale care piveaza creierul de oxigen si cauzeaza presincopa sau o pierdere a cunostintei-sincopa. Cauza se presupune a fi reflexul Bezold-Jarisch-un raspuns reflex extrem la hipotensiune.
Exista trei forme de sincopa mediata neural:
-forma vasodepresoare, caracterizata prin hipotensiune severa cu scadere minima a frecventei cardiace
-forma cardioinhibitorie, caracterizata prin bradicardie marcata care produce hipotensiune
-forma mixta.
Pozitia ortostatica prelungita determina un grad de acumulare a singelui in extremitatile inferioare si scaderea volumului cardiac. Acest fenomen este accentuat la persoanele deshidratate, dupa exercitii fizice intense, transpiratii profuze sau restrictia lichidiana. Hipotensiunea arteriala rezultata este resimtita la nivelul baroreceptorilor din carotida iar fibrele aferente nervoase ale acestora declanseaza semnale autonome pentru a creste frecventa si contractilitatea cardiaca. Paradoxal receptorii presionali din peretele ventricular sting resimt stimulii care indica hiperpresiune si raspund prin bradicardie si scaderea contractilitatii, cu hipotensiune secundara brusca.
Sincopa prin disritmii.
Anomaliile ritmului cardiac determina debit cardiac scazut si sincopa fara prodrom. Aceste aritmii includ: tahicardia supraventriculara, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara si formele extreme de bradicardie.
Tahicardia supraventriculara produce un tip de prodrom, cum ar fi palpitatiile, ameteli sau ambele. Pacientii cu tahicardie ventriculara pot prezenta palpitatii, ameteli sau ambele daca tahicardia este monomorfa sau nesustinuta. Pot prezenta pierderea rapida a cunostintei daca este rapida si polimorfa.
Sincopa hemodinamica.
Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva poate reduce debitul cardiac prin obstructia musculara subaortica, compresia intermitenta a coronarelor sau disfunctie diastolica.
Stenoza aortica poate sa initieze sincopa prin limitarea debitului cardiac prin obstructie ostiala coronariana.
Hipertensiunea pulmonara poate determina sincopa cind ventricolului drept nu mai poate pompa impotriva presiunii pulmonare. Ca rezultat debitul cardiac scade brusc diminuind singele si oxigenul cerebral.
Malformatiile congenitale sau anomaliile cistigate coronare pot determina obstructie intermitenta si sincopa. De exemplu: boala cardiaca ischemica prin origine anormala a coronarei, hipercolesterolemia sau bolile inflamatorii acute, boala Kawasaki si miocardita.
Tamponada pericardica poate determina sincopa prin scaderea debitului cardiac la restrictia umplerii atriale.
Sincopa prin expunere la temperaturi inalte. Se caracterizeaza prin ameteli sau lesinuri in timpul pozitiei ortostatice in caldura pentru o perioada lunga. Poate apare si imediat dupa exercitiile fizice viguroase. Rezulta prin vasodilatatia cutanata, singele se acumuleaza in piele si extremitatile inferioare si scade volumul cardiac circulator cu scaderea singelui cerebral.
Sincopa de situatie.
Sincopa prin tuse frecventa la adolescentii cu astm sau fibroza chistica.
Sincopa prin deglutitie este similara cu sincopele mediate neural. Apare prin inducerea tahicardiilor si bradicardiilor la deglutitie.
Sincopa de intindere. Apare la adolescentii care se intind cu gitul in hiperextensie. Mecanismul implica o manevra Valsalva si comprimarea arterei cerebrale posterioare si vertebrale.
Sincopa prin exercitii fizice are drept cauze frecvente hipotensiunea mediata vasovagal si bradicardia.
Conversia psihiatrica. Ametelile si sincopa pot fi simptomele depresiei, anxietatii, atacurilor de panica, somatizarii si abuzului de droguri.
Sincopa de hiperventilatie este atribuita alkalozei respiratorii, care induce vasoconstrictie cerebrala si hipotensiune.
Crizele de apnee. Se refera la episoadele involuntare care apar la copii aparent sanatosi. Dupa citeva crize copilul devine linistit si apneic, cu paloare sau cianoza. Criza simple se rezolva prin ridicarea picioarelor si fara sincopa.
Cauze
Sincopa cardiaca:
-bradicardia, tahicardia, aritmii, disfunctie valvulara-stenoza aortica
-insuficienta cardiaca, cardiomiopatia dilatativa, hipertrofica
-disectia aortica, infarctul miocardic acut, sindromul WPW, sindromul Brugada
-sindromul de QT scurt sau lung, torsada virfurilor,
-obstructia debitului cardiac: stenoza aortica, cardiomiopatie hipertrofica, stenoza mitrala, stenoza pulmonara, embolism pulmonar, mixom atrial sting, tamponada pericardica
-malformatii coronariene cistigate sau congenitale
-boli vasculare inflamatorii: boala Kawasaki
-miocardita, tetralogia Fallot, sincopa prin tulburarea functiei pacemaker-ului.
Cauze noncardiace:
-sincopa vasovagala, sincopa la temperaturi inalte, prin deshidratare
-tumori cerebrale, sincopa de situatie: mictiune, defecatie, tuse, prin sinus carotidian
-sincopa neurologica, sincopa prin exercitii fizice, sincopa la ortostatism
-sincopa psihiatrica prin conversie: depresie, atac de panica, anxietate
-sincopa prin apnee, sincopa prin apnee la submersia in ape adinci.
Diagnostic
Studii de laborator:
-se pot detecta hipoglicemia, dezechilibrele electrolitice, deshidratarea
-anemia, hipotiroidismul
-diabetul zaharat si boala Addison pot determina sincopa prin scaderea volumului sanguin.
Studii imagistice.
Echocardiograma transtoracica este utila pentru detectarea bolilor cardiace structurale, cum ar fi disfunctia ventriculara stinga, stenoza aortica si cardiomiopatia hipertrofica.
Electrocardiograma. Elementele anoramale electrocardiografice apar la 90% dintre pacientii cu sincopa si doar la 6% dintre cei cu sincopa mediata neurogenic.
Aceasta cuprinde:
-bloc bifascicular, durata QRS >0. 12 secunde
-bloc atrioventricular Mobitz tip I de gradul II
-bradicardie sinusala asimptomatica <50 batai/minut
-bloc sinoatrial, complexe QRS de preexcitatie
-interval QT prelungit, sindrom Brugada
-unde T negative in derivatiile precordiale drepte, unde epsilon si intirziere ventriculara
-unde Q patologice de infarct miocardic
-bradiaritmie si tahiaritmie, fibrilatie atriala.
Monitorizarea Holter (electrocardiograma pe 24 de ore) este indicata pentru identificarea unei cauze aritmice a sincopei.
Studiile electrofiziologice intracardiace folosesc electrostimularea si monitorizarea pentru a detecta tulburari ale conducerii care predispun pacientul la tahiaritmii ventriculare sau supraventriculare.
Proceduri efectuate.
Testul la stress poate detecta ischemia cardiaca si tahicardiile induse prin exercitii.
Radiografia toracica este indicata la pacientii invirsta si debilitati la care pneumonia este frecventa si poate precipita sincopa. La aceasta populatia pneumonia poate apare fara febra, leucocitoza sau alte simptome.
Scanarea craniana tomografica este indicata la pacientii cu deficite focale dupa o sincopa sau la cei care au suferit o trauma craniana.
Testul tilt sau al mesei inclinate este util pentru a confirma disfunctia autonoma. Implica folosirea unei mese care se inclina controlat pe care pacientul va sta 45 de minute la 70 grade inclinatie. Exista si variante care implica administrarea de medicamente, post si anumite manevre. Este contraindicat la pacientii pozitivi la testul de stress de 45 de ani, femeile gravide si femeile de 55 de ani pozitive la testul de stress.
Masajul sinusului carotidian este folosit pentru a diagnostica sincopa sinusului caritidian. Pacientii sunt plasati pe monitorizare cardiaca. Masajul longitudinal dureaza 5 secunde si este initiat la punctul de intensitate maxima a pulsului carotidian la nivelul cartilajului tiroidian, pe o singura latura o data. Raspunsul maximal apare la 18 secunde, iar un raspuns pozitiv este atundi cind apare asistola sau sincopa pentru 3 secunde.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu urmatoarele afectiuni: criza epileptica, cardiomiopatiile hipertrofice si dilatative, hipoglicemia, hiponatremia, disectia aortica, malformatiile coronariene, malformatiile cardiace, toxicitatea medicamentoasa, bolile valvulare cardiace, hipertensiunea pulmonara, sindromul Brugada, aritmiile cardiace, insuficienta cardiaca, tulburarile de conducere, diabetul criza adrenala, ortostatismul sincopa de situatie, disautonomia, sarcina ectopica, hemoragia, hipovolemia, hipotensiunea, tulburarile psihiatrice si neurologice.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou
Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2017 Interactiuni.RO

Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!