Anunturi online!

Endoscopia digestiva superioara

Ce este endoscopia digestiva superioara?
Endoscopia digestiva superioara este o investigatie video ce permite medicului sa observe interiorul intregului tract digestiv superior (esofag, stomac, duoden) cu ajutorul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera video si sursa de lumina numit endoscop. Endoscopia digestiva superioara este de mare ajutor atat in scop diagnostic prin descoperirea leziunilor la nivelul tubului digestiv superior, cat si in scop terapeutic prin prelevarea de probe biologice (biopsii) pentru analiza histopatologica, extirparea polipilor sau stoparea hemoragiilor, etc.   Endoscopia digestiva superioara mai este denumita si esofago-gastro-duodenoscopie sau gastroscopie, intrucat permite investigarea segmentelor superioare ale tubului digestiv.
Avantajele endoscopiei digestive superioare
Endoscopia digestiva este cea mai buna modalitate de a examina esofagul, stomacul si duodenul. Este o investigatie extrem de precisa care poate depista leziuni ale tubului digestiv superior, uneori cu mult timp inainte ca pacientul sa resimta simptome si sa fie constient de boala. Prin endoscopie pot fi detectate si diagnosticate modificari precum hemoragiile, inflamatiile, ulceratiile, infectiile, tumorile, hernia hiatala sau ciroza hepatica existand astfel posibilitatea ca medicatia si investigatiile ulterioare sa fie tintite pe diagnosticul descoperit. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endoscopia digestiva superioara se remarca prin acuratetea diagnosticului, putand detecta leziuni care nu sunt vizibile prin efectuarea radiografiei cu bariu (enema baritata). De asemenea, in comparatie cu "endoscopia cu capsula", endoscopia digestiva superioara este unica metoda care permite recoltarea biopsiei pentru determinarea naturii leziunii depistate sau confirmarea prezentei Helicobacter Pylori, cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancerul gastric si cel esofagian pot fi diagnosticate cu ajutorul endoscopiei, insa mai important este faptul ca endoscopia digestiva poate depista cancerul in faza preclinica, cu multi ani inainte ca pacientul sa acuze disconfort si sa fie constient de prezenta acestei boli. Depistarea timpurie a cancerului si a altor afectiuni ofera cele mai mari sanse de vindecare, de aceea endoscopia digestiva superioara este una dintre cele mai importante investigatii din sfera gastroenterologiei.
Cui ii este recomandata endoscopia digestiva superioara?
În Romania, cancerul gastric se afla pe locul al doilea ca frecventa dupa neoplasmul bronhopulmonar, si este o boala cu prognostic nefavorabil intrucat simptomele apar atunci cand afectiunea este deja intr-un stadiu avansat. Cu toate acestea, cancerul gastric este de fapt una dintre putinele afectiuni neoplazice care poate fi depistata timpuriu, atunci cand sansele de supravietuire sunt cele mai mari. Iata de ce, in scop profilactic, oricarei persoane trecute de 40 ani i se recomanda endoscopia digestiva superioara pentru screeningul cancerului gastric chiar daca starea sa de sanatate este aparent buna.
De asemenea, endoscopia digestiva superioara este recomandata persoanelor care:
- fumeaza si/sau au o alimentatie bogata in sare, condimente tari, afumaturi sau prajeli;
- prezinta anemie, pierdere in greutate sau alte simptome digestive fara o cauza aparenta;
- au testat pozitiv la prezenta bacteriei Helicobacter Pylori;
- au fost diagnosticati in trecut cu o afectiune cu localizare digestiva;
- au antecedente in familie de ulcer gastric sau cancer cu localizare digestiva;
- sufera de o afectiune cronica hepatica (hepatita virala, etc) si/sau consuma excesiv alcool.
În ce consta examenul endoscopic?
Înaintea endoscopiei, pacientului i se prezinta aparatul folosit si i se explica in ce consta investigatia. Endoscopul este un tub flexibil cu diametrul de 0,9 cm; este mai subtire decat degetul mic de la mana, si de asemenea mai subtire decat bolul alimentar pe care il inghitim in timpul mesei. Pacientului i se precizeaza faptul ca se lucreaza in permanenta pe calea digestiva astfel incat caile respiratorii nu sunt blocate si se poate respira in voie, fiind sfatuit sa respire adanc si rar pe durata intregii investigatii. Pacientului i se administreaza apoi spray Lidocaina in cavitatea bucala cu rol de anestezic local precum si o injectie intravenoasa cu un calmant - Dormicum. Aceasta dubla anestezie are rolul de a linisti pacientul si de a reduce eventualul disconfort, pacientul ramane insa treaz, aude ce spune medicul si poate executa instructiunile acestuia in timpul endoscopiei. Pacientul este culcat pe partea stanga pe masa de consultatie si o piesa bucala este introdusa intre incisivi pentru a preveni lezarea endoscopului. Dupa aceasta pregatire, medicul introduce endoscopul in cavitatea bucala a pacientului si il ghideaza apoi cu blandete in timp ce parcurge esofagul, stomacul si prima parte a intestinului subtire numita duoden. Sursa de lumina si camera video din capatul endoscopului permit observarea in detaliu a interiorului segmentelor investigate, iar canalul de lucru permite introducerea de mici instrumente cu ajutorul carora se pot preleva biopsii sau se pot rezeca eventualii polipi depistati. Imaginile video sunt stocate astfel incat la plecare pacientul primeste pe suport DVD inregistrarea intregului examen endoscopic. Endoscopia dureaza aproximativ 3-5 minute si se face in regim ambulatoriu, pacientul putand pleca acasa in aceeasi zi. Este dureroasa aceasta investigatie? Tinand cont ca endoscopul este un aparat flexibil si mai subtire decat mancarea pe care o inghitim in timpul mesei, disconfortul cauzat de endoscopia in sine este in realitate mai mic decat disconfortul auto-indus de teama cu care anumiti pacienti se prezinta la cabinet ca urmare a celor auzite sau citite. În practica noastra am observat ca un medic cu experienta care primeste pacientul cu omenie si ii explica cu blandete in ce consta investigatia, face ca teama si implicit o buna parte din disconfort sa dispara. De asemenea, administrarea a doua calmante (Lidocaina local si Dormicum intravenos) contribuie la reducerea disconfortului. În final, trebuie precizat ca orice jena sau teama care determina pacientul sa amane endoscopia sunt periculoase intrucat se pierde oportunitatea de a depista o posibila afectiune serioasa in faza incipienta, atunci cand tratamentul si vindecarea acesteia au cele mai mari sanse de reusita.
Pregatirea pentru endoscopia digestiva superioara
Pentru reusita endoscopiei trebuie ca segmentele tubului digestiv superior sa fie libere de resturi alimentare. Întrucat in cabinetul nostru de gastroenterologie, timpul rezervat interventiilor endoscopice este dimineata, pregatirea pacientului pentru endoscopie este simpla:
- ultima masa servita va fi o cina usoara la ora 19 in seara dinaintea endoscopiei;
- in dimineata din ziua endoscopiei nu se mananca nimic, de asemenea nu se consuma cafea sau alte lichide colorate;
- daca pacientul urmeaza medicatie dimineata (pentru afectiuni cardiace, diabet, etc), aceste medicamente vor fi luate cu apa plata cu cel putin doua ore inaintea endoscopiei. Daca pacientul doreste programare la alta ora decat dimineata, atunci nu va manca nimic cu 6 ore inainte de endoscopie fiind permis doar consumul de apa plata.
Dupa endoscopie
Daca endoscopia indica prezenta unei afectiuni, pacientul va urma indicatiile medicului gastroenterolog. In afectiunile tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden) tratamentul indicat de medicul curant trebuie insotit de un regim igieno-dietetic corespunzator.
Acest regim este foarte benefic in afectiuni precum: boala de reflux gastro-esofagian, esofagita, hernie hiatala, dispepsie, gastrita, ulcer gastric, duodenita, ulcer duodenal. Daca endoscopia indica insa absenta vreunei afectiuni, cu alte cuvinte tubul digestiv superior nu prezinta leziuni macroscopice si este "normal endoscopic", pentru mentinerea starii de sanatate se recomanda urmarea in scop preventiv a aceluiasi regim de crutare digestiva. De asemenea, persoanelor in varsta de peste 40 de ani le este recomandata repetarea endoscopiei in scop profilactic la intervale de 3 ani, pentru a putea depista si trata la timp eventualele afectiuni ale tubului digestiv superior.   SURSA 01 Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului, pana ajunge la nivelul esofagului, stomacului si apoi a duodenului. Aceasta investigatie poarta uneori numele de esofago-gastro-duodenoscopie deoarece intregul tract digestiv superior este examinat prin intermediul ei. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Endoscopia poate dezvalui probleme ce nu sunt descoperite cu ajutorul radiologiei si uneori poate fi de ajutor in a elimina necesitatea unei interventii chirurgicale exploratorii.
Scopul investigatiei
O endoscopie digestiva superioara poate fi facuta pentru:
- detectarea inflamatiei de la nivelul esofagului (esofagita) sau a complicatiilor bolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturile esofagiene sau esofagul Barrett (definita ca metaplazia intestinala a epiteliului esofagian), afectiune ce creste riscul dezvoltarii cancerului esofagian
- detectarea herniei hiatale, a ulcerului gastric si esofagian, a inflamatiilor, tumorilor sau a altor probleme de la nivelul tractului digestiv superior. Aceste probleme pot fi depistate initial la examenul radiologic sau la alte examinari pentru tractul digestiv superior iar endoscopia este facuta pentru o evaluare ulterioara a modificarilor descoperite
- determinarea cauzei hematemezei (voma cu sange de origine digestiva)
- determinarea cauzei persistentei durerii in abdomenul superior sau a senzatiei de balonare, a cauzei disfagiei (senzatie de jena sau de blocare in timpul deglutitiei), a cauzei varsaturilor si a pierderii inexplicabile in greutate
- diagnosticul infectiilor esofagiene cauzate de diferite bacterii, fungi sau virusuri
- verificarea vindecarii ulcerului gastric
- examinarea stomacului si a duodenului dupa o interventie chirurgicala
- a determina daca exista un blocaj intre stomac si duoden (obstructie la nivelul pilorului)
Endoscopia mai poate fi utilizata in urmatoarele situatii:
- pentru obtinerea unui diagnostic de urgenta in privinta leziunilor esofagiene datorita ingestiei de substante chimice, otravitoare
- prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a putea fi examinate in laborator. In timpul endoscopiei o biopsie poate fi facuta pentru a ajuta in detectarea esofagului Barrett
- diagnosticul infectiei cu un anumit tip de bacterie, numita helicobacter pylori, care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric
- indepartarea polipilor gastro-intestinali
- tratarea hemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilor cauzate de varicele esofagiene (dilatarea venelor esofagului inferior, determinata de hipertensiunea portala)
- extragerea obiectelor straine ce pot fi inghitite
- investigarea aparitiei anemiei (diminuarea cantitatii de hemoglobina), ce poate fi data si de o hemoragie digestiva superioara.
Pregatirea pentru examinare
Inainte de efectuarea unei endoscopii digestive superioare pacientul trebuie sa comunice doctorului daca:
- are o alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice
- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante
- are afectiuni cardiace
- exista posibilitatea unei sarcini
- este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.
In ziua examinarii nu trebuie sa fie luate medicamente antiacide sau citoprotectoare (sucralfat). Aceste medicamente pot produce dificultati medicului in vizualizarea tubului digestiv superior. Daca se realizeaza prelevarea de tesuturi sau sunt indepartati polipi, poate aparea o hemoragie. De cele mai multe ori aceasta inceteaza de la sine, fara un tratament specific. Pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie trebuie evitate mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, medicul va recomanda oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii. Cu 6 pana la 8 ore inaintea testului, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea. Un stomac gol ajuta doctorul sa-l vizualizeze mult mai bine. De asemenea, se reduce si riscul de producere a varsaturilor. In cazul varsaturilor exista un risc mic de producere a aspiratiei continutului stomacului in plamani. Daca aceasta examinare se face intr-o situatie de urgenta, va fi introdusa o sonda nazogastrica (un tub prin nas sau gura pana in stomac) pentru a elimina continutul stomacului. Pacientii trebuie sa fie insotiti pentru ca dupa examinare nu sunt capabili sa conduca deoarece inaintea examinarii acestia sunt sedati. Inaintea testului pacientii se vor imbraca cu un halat de spital si vor lasa deoparte ochelarii, lentilele de contact, bijuteriile sau placa dentara. Pentru confortul pacientului este bine ca acesta sa urineze inaintea examinarii.
Modul de efectuare
O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o sala speciala pentru aceasta examinare sau intr-o sala de chirurgie. De obicei nu este necesara internarea peste noapte a pacientului. Aceasta examinare poate fi facuta de un gastroenterolog, medic de familie, internist sau chirurg. In general sunt necesari si unul sau doi asistenti medicali. Inaintea procedurii sunt efectuate teste de sange pentru a verifica faptul ca nu exista modificari ale hemoleucogramei (examen citologic al sangelui circulant) sau probleme ale coagularii sangelui. Inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului. Putin dupa inceperea procedurii este prinsa o linie venoasa la nivelul bratului pacientului. Prin aceasta se vor primi medicamente ce vor reduce disconfortul si vor relaxa pacientul si, uneori, pot fi administrate medicamente ce reduc secretia gastrica. Pe perioada investigatiei vor fi administrate medicamente sedative in perfuzia intravenoasa. Pacientul se va simti relaxat dar, in acelasi timp, va putea si coopera cu medicul. Pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura, doctorul presand usor limba pentru ca aceasta sa nu stea in calea endoscopului. Pacientul poate fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. Trebuie retinut ca endoscopul nu este mai gros decat majoritatea alimentelor si nu va ingreuna respiratia. In momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. In timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. Un asistent medical va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii. Doctorul va avansa incet cu endoscopul si va vizualiza peretii esofagului, stomacului si duodenului fie printr-un aparat atasat la celalalt capat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Prin endoscop pot fi introduse aer si apa pentru a curata zona de examinare sau pentru a obtine o imagine mai buna. De asemenea, se pot si aspira aerul sau secretiile. O camera atasata endoscopului preia o serie de imagini pentru vizualizarea la monitor si inregistreaza o serie de imagini pentru studiul ulterior. Instrumentele chirurgicale (forceps biopsic sau periute) pot fi, de asemenea, introduse prin endoscop pentru prelevarea tesuturilor. Pentru ai fi medicului mult mai usor sa vizualizeze diferitele parti ale tractului digestiv superior, pacientul va fi repozitionat sau va fi aplicata o presiune usoara pe abdomenul acestuia. Cand examinarea este completa endoscopul este retras usor.
Dupa examinare
Intreaga examinare dureaza aproximativ 30 de minute din care partea de endoscopie efectiva e de doar 5 pana la 10 minute. Dupa examinare pacientul va sta la reanimare unde va fi monitorizat o ora sau doua. Daca gatul pacientului a fost amortit inainte de examinare, acesta va putea sa manance sau sa bea doar dupa ce gatul nu-i va mai fi amortit si reflexele de inghitire revin la normal. Aceasta perioada dureaza una - doua ore, dupa care pacientul isi poate relua activitatile zilnice. Pentru siguranta pacientului, acesta va trebui sa nu conduca la plecarea din spital.
Cum se va simti pacientul in timpul interventiei
Pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust amar si va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului, dar este o falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund. In timp ce tubul este miscat, pacientul poate simti senzatii de voma, greata, balonare sau usoare dureri abdominale. Daca disconfortul este sever trebuie avertizat medicul printr-un semn dinainte stabilit sau cu o usoara bataie pe mana. Chiar daca in timpul examinarii pacientul nu poate vorbi, el, totusi, poate comunica cu echipa medicala. Medicatia intravenoasa va provoca somnolenta. Alte efecte secundare – cum ar fi dificultatea vorbirii, senzatia de gura uscata sau vederea incetosata – pot dura cateva ore dupa examinare. Medicatia poate face ca pacientul sa nu-si mai aminteasca prea multe din timpul examinarii.
Dupa examinare
Dupa examinare pacientul poate ragai (eructa) si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot dura cateva zile. Administrarea unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea acestor simptome. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare.
Dupa examinare trebuie anuntat doctorul imediat daca:
- apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare, cu sange)
- apar dificultati in inghitire sau in vorbire
- apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea
- apar dureri cardiace sau abdominale
- apar dureri de gat sau de umeri
- apare febra.
Riscuri
O endoscopie digestiva superioara este, in general, o procedura foarte sigura. Mai putin de o persoana la 1000 dezvolta complicatii. Exista o sansa foarte mica (1 la 3000) ca endoscopul sa strapunga esofagul, stomacul sau duodenul – in acest caz este necesara interventia chirurgicala reparatorie. De asemenea, exista un risc foarte mic de infectie. Dupa test este posibila si aparitia unei hemoragii daca se efectueaza si o biopsie, dar, de obicei, se opreste singura, fara a fi necesar un tratament. Daca pacientul varsa in timpul examinarii si o parte din varsatura este aspirata in plamani apare riscul pneumoniei de aspiratie. Daca apare, aceasta este tratata cu antibiotice. Persoanele cu proteze valvulare sau cu modificari ale valvelor inimii trebuie sa primeasca tratament antibiotic inainte si dupa procedura pentru a preveni aparitia infectiei. Aceasta investigatie are riscuri mai mari pentru persoanele cu boli de inima, varstnici si pentru cei cu probleme psihice. Desi complicatiile sunt rare, trebuie discutat cu medicul despre riscurile ce pot aparea in astfel de situatii.
Dupa examinare
Dupa examinare pot aparea:
- dureri cardiace
- dificultati in a respira de la moderate pana la severe.
Dupa endoscopie trebuie sunat medicul specialist imediat daca:
- apare sange in varsatura ce poate fi proaspat si rosu sau invechit si cu aspect de zat de cafea
- apare febra
- apare bradipneea
- apar ameteli.
Rezultate
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire, flexibil si prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Medicul va discuta cu pacientul despre rezultatele endoscopiei chiar imediat dupa ce aceasta s-a terminat. Totusi, medicamentele administrate pentru o mai buna relaxare pot afecta memoria pentru o scurta perioada de timp, iar medicul va dori sa comunice rezultatele endoscopiei dupa ce efectul acestor medicamente a disparut complet.
Normal:
- Esofagul, stomacul si duodenul au un aspect normal.
Patologic:
- Prezenta ulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatiei esofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatia poate fi data de afectiuni ca si boala de reflux gastro-esofagian, boli inflamatorii ale intestinului sau de ulcerul peptic.
- Hemoragii date de inflamatie, de ulcer, de tumori, leziuni ale esofagului sau de prezenta varicelor esofagiene (dilatari ale venelor esofagiene).
- Prezenta unei hernii hiatale, a unei stricturi ale esofagului sau dilatatii la acest nivel.
- Prezenta unui corp strain in esofag, stomac sau duoden.
Pot fi prelevate tesuturi dintr-o tumora pentru un diagnostic clar sau se pot lua tesuturi si de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gastric. Biopsia poate fi facuta si pentru a determina daca infectia este data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laborator vor fi gata dupa cateva zile de la efectuarea endoscopiei.
Factori care influenteaza examinarea
Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot include:
- ingestia de bariu. O endoscopie digestiva superioara nu trebuie facuta la mai putin de doua zile dupa o examinare cu bariu pentru ca medicul sa poata vedea in conditii bune interiorul stomacului si a duodenului
- hemoragie masiva a tractului digestiv superior
De retinut!
- o endoscopie digestiva superioara este cea mai buna cale de a examina esofagul, stomacul si duodenul. Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endoscopia permite si realizarea biopsiei pentru determinarea prezentei helicobacter pylori, care se crede ca este cauza principala a ulcerului gastric si duodenal. Cancerul poate fi detectat cu ajutorul endoscopiei sau poate fi exclus acest diagnostic cu ajutorul acestei metode de investigare
- endoscopia poate fi facuta dupa ce alte examinari au detectat probleme la nivelul tractului digestiv superior. Pentru mai multe informatii trebuie ca pacientii sa fie informati si despre celelalte examinari ale tubului digestiv superior
- endoscopia este o examinare sigura , ce poate fi facuta si copiilor
- colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) poate fi realizata pentru a investiga ductele biliare, vezica biliara si pancreasul. Poate fi facuta pentru a evalua icterul atunci cand se suspicioneaza o obstructie a ductelor biliare sau obstructia ductelor pancreatice sau cand alte examinari (cum ar fi ecografia, tomografia sau examenul radiologic) nu pot fi concludente. Pentru mai multe informatii trebuie aduse la cunostiinta pacientului notiuni despre colangiopancreatografia retrograda endoscopica.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou
Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2017 Interactiuni.RO
Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!