Anunturi online!

Michael Faraday

La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,linga Londra,familia unui fierar sarac,James Faraday,a sporit cu inca un fiu:Michael.La scoala el a invatat doar sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca.
Fratele sau mai mare a devenit fierar, invatind meseria de la tatal sau.Dupa moartea tatalui sau,micul Michael,in loc sa mearga la scoala,a trebuit sa munceasca.Pentru a-si ajuta familia,a inceput sa vinda ziare.Fiind un copil slabut,n-a putut face fata muncilor grele din fierarie. În 1804,la virsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu sa fie angajat ucenic la un librar,care in acelasi timp era si legator de carti.Acolo a invatat meseria,devenind calfa;opt ani a lucrat in subsolul din casa unde patronul avea pravalia.În tot acest timp,framintat de o nepotolita dorinta de a invata,citea pe nerasuflate carte dupa carte: le alegea dintre cele aduse de clienti la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,facindu-si insemnari care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar in lumea stiintelor",dupa cum scria in caietul de notite.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.
Numai cititul cartilor nu putea insa potoli setea de a sti a lui Michael.Ajutat de fratele sau,a reusit sa plateasca taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinte publice serale de fizica si astronomie.Împreuna cu citiva prieteni care urmau si ei aceste cursuri,a intemeiat un fel de asociatie intitulata "Societatea filozofica a orasului",in cadrul careia tineau adevarate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,caci tinarul legator isi instalase un mic laborator in podul unei case.
Un eveniment de seama in viata lui Faraday a fost audierea lectiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi in rezumat in fata prietenilor sai.Faraday simtea sa-si consacre tot timpul invataturii si stiintei.Nazuia sa lucreze la Institutul Regal,a carei activitate stiintifica o conducea Davy,dar nu stia ce sa faca pentru a ajunge acolo.
La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oara rezultatele unei lucrari efectuate de el.De atunci numarul comunicarilor publicate a crescut an cu an. Muncea fara ragaz,de dis-de-dimineata si pina-n noapte.Descriind intr-o scrisoare adresata unui prieten viata pe care o ducea,Faraday il prevenea: "Sa nu ma intelegi gresit -nu ma pling .cu cit am mai mult de lucru,cu atit invat mai mult ." În aceasta perioada a avut loc calatoria in Europa in care Faraday l-a insotit pe Davy,calatorie ce a durat doi ani si a jucat un rol de seama in dezvoltarea tinarului om de stiinta.El a putut lua cunostinta nemijlocit de situatia existenta in stiinta europeana,sa vada laboratoarele din principalele centre de cercetari ale Europei continentale si sa stabileasca relatii personale cu o serie de mari savanti ai vremii. Tragindu-se dintr-o familie de muncitori,el insusi muncitor in tinerete,Faraday era patruns de conceptii democratice.El sublinia ca"Stiinta nu poate sa progreseze decit intr-o republica ".
Cind curtea I-a oferit titlu de noblete si rangul de pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatal meu a fost meserias,fratele meu este de asemenea meserias,iar eu am fost cindva lucrator intr-o legatorie de carti.Ma cheama Michael Faraday si asa vreau sa stea scris o data si o data pe piatra mea de mormint." Democratismul lui Faraday s-a exprimat si in neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator sa transmita celor din rindurile carora se ridicase cit mai mult din cunostintele pe care el insusi le capatase.Munca incordata,activitatea continua depusa de Faraday din frageda tinerete,preocuparile stiintifice de care nu se rupea nici in perioadele de odihna sau boala au avut urmari grele asupra sanatatii sale.Înca de la virsta de 29 de ani a inceput sa-l supere si,o data cu trecerea timpului si cu cresterea surmenajului,din ce in ce mai grav-slabirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea in cercetarile stiintifice sensul vietii sale,astenia nervoasa de care suferea era"un zid intre mine si ceea ce doresc sa infaptuiesc".
În 1836 a trebuit sa plece sa-si ingrijeasca sanatatea in conditiile unui repaus complet in Elvetia. Dar si atunci nu-si putea opri mintea sa lucreze.În jurnalul sau aminteste ca tocmai in timp ce admira peisajul cu ghetari si zapezi ce se topeau in zilele de sfirsit de iarna petrecute in Elvetia I-a venit ideea explicatiei teoretice a inductiei electrice.El nu s-a lasat coplesit nici de piedicile pe care i le punea sanatatea zdruncinata.Înainte de a-l angaja in laboratorul sau, Davy l-a sfatuit sa nu renunte la meseria de legator de carti,cu care putea sa cistige destul de bine si l-a prevenit ca stiinta este o stapina ingrata,care recompenseaza rau pe cei care o slujesc,si ca daca ar ramine pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge sa moara de foame. În ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat sa-si paraseasca vechea meserie,desi patronul legatoriei ii promisese ca-l va lasa mostenitor.
La 25 august 1867 a murit acela care,dupa caracterizarea data de F.Engels si pe deplin confirmata in istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetator in domeniul electricitatii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale si teoretice,traiesc astazi atit in nenumaratele aplicatii ale electrificarii,care contribuie hotiritor la eliberarea oamenilor de o mare povara eforturilor fizice cit si in cele mai inaintate cercetari teoretice ale fizicii cimpului,care lasa sa se intrevada orizonturile unui progres nelimitat al cunoasterii umane si al tehnicii. Marele fizician englez a facut mari descoperiri experimentale, fundamentale in electricitate:
-inductia electromagnetica(1831);
-legile electrolizei(1833);
-autoinductia(1834);
-liniile de forta electrice si dielectrice(1837-1838);
-schimbarea planului de polarizare a luminii sub actiunea unui cimp magnetic(1845);
-descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846);
Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrari teoretice -experimentale generatoare de aplicatii practice esentiale pentru tehnica moderna;ele au constituit totodata baze de plecare in dezvoltarea unor directii noi,esentiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoasterea stiintifica,la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou

Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2018 Interactiuni.RO

Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!