Anunturi online!

Ideile filosofice ale lui Henri Bergson

Filosofia contemporana cronologic nu coincide cu “istoria contemporana". Începutul perioadei contemporane in dezvoltarea ghindirii filosofiei universale nu poate fi stabilit cu precizie. Este vorba de o trecere lenta de la unele probleme la altele de la un mod de abordare si solutionare a lor la altul. În a II –a jumatate a sec. al XIX-lea se pregateste, iar la rascrucea secolelor XIX si XX se contureaza stiinta noua, neoclasica. O prima incercare de reapreciere a valorilor filosofiei clasice o realizeaza marxismul care dezvolta orientarea nationalista, negind totodata pretentia filosofiei de a fi “stiinta a stiintelor". Filosofia contemporana, adopta un spirit critic fata de sistemele de referinta, sistematizate in anterior, fata de propriile realizari. Critica constructiva este o particularitate pozitiva a gindirii filozofice, deoarece, in primul rind, ea desemneaza finalizarea unei investigatii, a unui studiu minutios a sistemului respectiv iar in al doilea rind filosoful isi expune propria viziune a lucrurilor, a fenomenelor si proceselor realitatii.
Oricit de nesemnificativa ar fi interpretarea sau solutionarea unor probleme prin faptul formularii lor, autorul contribuie la dezvoltarea ghindirii filosofic. Filosofia contemporana are un caracter social deoarece fiinta umana se realizeaza pe deplin in activitatea sociala, in comunitate. Fiind apreciata ca o forta de producere stiinta si tehnica, probleme dezvoltarii perfectionarii lor sunt in centrul folosofarii unor scoli, a unor orientari. Aceste particularitati a filosofiei contemporane o indeparteaza treptat de filosofia moderna.Studierea filosofiei contemporane impune anumite dificultati, deoarece s-au adoptat anumite stiluri de filosofare. Deosebim urmatoarele orientari filosifice: materialismul dialetic, soluntarismul, intuitionismul, prendismul, fenomenologia, existentialismul, neotonismul, programismul, pozitivismul si neopozitivismul, postpozitivismul, neorationalismul etc.În studiile monografice a filosofiei contemporane sunt evidentiate urmatoarele stiluri de gindire: dialectico-materialist, critiast-normativist, dialectic-speculativ, programatic-speculativ, programatic-actional, fenomenologic-intentional, hermeneutic-existential si hermeniutic-structural, analitic-structural si analitic-critic, psihoanalitic-freudian si psihoanalitic-critic s.a.
Ideile filosofice ale lui Henri Bergson
Henri Bergson (1859—1941) a instituit in filosofia franceza un spirit, o modalitate specifica de a gindi. Filosofia lui Bergson reprezinta o reactie specifica la gindirea scientista. Inspirindu-se partial din romantism, Bergson dezvolta antiintelectualismul lui Ravaisson, Lachelier, Bontrox, s. a., care s-a afirmat in ultimele decenii ale sec. al XVIII-lea. Avind o pregatire enciclopedica, cunoscind profund matematica si stiintele naturii, Bergson elaboreaza o opera, inalt apreciata in epoca (in anul. 1928 i s-a decernat Premiul Nobel) si comentata pe larg.
Teza sa de doctorat, aparuta in 1889 sub titlul «Eseu asupra datelor, nemijlocite ale constiintei» anunta ca Bergson ca si alti contemporani ai sai doresc sa exprime spontanietatea experientei interioare, sa se restringa la datele nemijlocite ale constiintei, se straduiau sa le sustraga oricaror influente din partea cunostintelor pe care le puteau dobindi din geometrie, fizica, chimie.
Atunci cind eul in loc sa fie absorbit de viata-Iui launtrica, se obiectiveaza, se exprima in altceva, se proiecteaza in afara. Bergson explica acest proces prin caracteristica autoobserva-tiei, a introspectiei. Conform metodei psihologice, cind un subiect se observa pe sine, crede ca surprinde date nemijlocite. Bergson subliniaza ca ne inselam, deoarece eul care se observa pe sine, se proiecteaza intr-un spatiu, unde-si cristalizeaza experientele traite ca si cum acestea ar fi lucruri situate in acest spatiu psihologic.
Astfel, omul da nume la ceea ce tine de afectivitate la sentimente cum ar fi gelozia sau simpatia, bucuria sau nostalgia. Impresiile si sentimentele sunt desemnate prin cuvinte aidoma unor obiecte si localizate intr-un fel de spatiu determinat. Spatiul psihologic, Bergson il defineste ca timpul nostru. Noi credem, subliniaza filosoful francez, ca ne observam in timpul in care se desfasoara experienta noastra traita, in realitate, insa, am tradus acest timp intr-un spatiu si ne consideram pe noi insine in aceasta proiectie spatiala. In asa fel explica Bergson timpul si spatiul.
Timpul spatializat este o reprezentare a timpului falsifcata de analogia sa cu spatiul, Tocmai in acest timp contrafacut omul proiecteaza elementele psihologice, pe care i le ofera introspectia, solidificindu-se, dindu-le nume, o pondere cantitativa, relativa. Eul adevarat continua sa existe in timp. Acest fenomen filosoful il fixeaza prin formula: «durata pura» — timpul real, veritabil, considerat in dimensiunea lui profunda. Pentru a intelege filosofia lui Bergson este necesar sa observam opozitia stabilita intre «timpul spatializat» si «durata pura».
Bergson scindeaza in doua constiinta de sine. El evidentiaza devenirea profunda a eului, unde domnesc calitatea si interioritatea, unde elementele se intrepatrund si sunt continuu creatoare de durata pura. Pe de alta parte exista reprezentarea spatializata a acestei deveniri; desfasurata intr-un timp fals, care de fapt este doar spatiu, unde domina in consecinta exterioritatea, cantitatea.
Filosoful francez evidentiaza profunzimea calitativa, unde totul se intrepatrunde si se contopeste intr-un proces evolutiv, creator si exterioritatea cantitativ, unde totul se reduce la obiectivitatea lucrurilor in lucrarea «Datele imediate ale constiintei» Bergson supune criticii determinismul, dezvoltindu-si propriul concept asupra libertatii. Ştiinta contemporana lui explica principiul determinismului astfel: totul pare o cauza si in aceleasi conditii, aceleasi cauze produc acelasi efect...
V. Bergson subliniaza ca acest principiu poate fi utilizat in timpul omogen pentru «spatiu-timp», pentru exterioritate. În studierea eului profund, pentru care nu exista doua momente identice principiul determinismului este lipsit de sens, Eul ca durata pura este o devenire creatoare care se imbogateste cu fiecare moment nou ce-i este dat sa-1 traiasca. Analizind fenomenul libertatii, Bergson defineste conditiile unui act liber. Actul este liber atunci, cind este produs de eul profund in totalitatea sa.
El este generat de multiplicitatea calitativa a duratei pure, care contine in ea intregul trecut al eului in unitatea sa. Dupa analiza mai multor situatii, filosoful francez conchide: numai daca traim in durata pura si nu in spatiu-timp, suntem capabili sa savirsim un act liber, ceea ce inseamna ca putem lua o decizie din adincul intregii noastre fiinte. Libertatea in conceptia lui Bergson este infatisata cu doua atribute esentiale: spontaneitate si originalitate.
Mai intii, libertatea este spontaneitate. Omul este liber daca actiunea sa nu se constituie prin mijlocirea cumpanirii de motive, ci rasare direct din dezvoltarea intima a constiintei. Filosoful distinge diferite grade ale libertatii. Un act apare cu atit mai liber cu cit radacinile sale coboara mai adinc si se dezvolta din serii mai bogate ale duratei intime. Omul se elibereaza cu atit mai desavirsit, cu cit faptele lui exprima si isi trag puterea din straturi mai bogate si mai profunde ale sufletului sau «Libertatea nu este nicidecum redusa la spontaneitatea sensibila.
Astfel, decurg lucrurile in viata animalului a carui viata psihologica este mai efectiva. În cazul omului, o fiinta ginditoare, actul liber reprezinta o sinteza de sentimente si idei. Evolutia care duce la actul liber, filosoful o defineste ca evolutie rationala. Asadar, libertatea nu exclude ratiunea, o include si o constituie ca o parte esentiala a fructului ei copt. Sursa: www.portalroman.com
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou

Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2018 Interactiuni.RO

Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!