Anunturi online!

Genetica umana

Spre deosebire de alte entitati biologice, omul este o fiinta biosociala: formarea lui s-a produs in urma unui indelungat proces de evolutie biologica, pe de o parte, si de dezvoltare sociala, pe de alta. Parasind lumea animala, omul a ramas parte a naturii.
Ca si la alte fiinte vii, la om caracterele si insusirile sunt determinate de structuri genetice, iar transmiterea lor de la o generatie la alta are loc conform legilor ereditatii, descoperite de G. Mendel. De asemenea, la om ca si la alte organisme, materialul genetic il reprezinta ADN-ul localizat in cromozomi. Numarul de cromozomi din celulele somatice este egal cu 46, pe cand celulele sexuale contin doar 23.
In cromozomii fiecarei celule se contine informatia genetica care asigura deosebirea fiecarei fiinte umane de bacterii, alge, melc, broaste, vrabii, soareci s. a. m. d. Tot odata, in ele se mai contine informatia cu privire la faptul cum va fi nuanta pieii individului dat, culoarea si structura parului, culoarea si taietura ochilor, forma nasului, grupa de sange si o multime de alte particularitati morfologice, fiziologice si biochimice, care deosebesc un om de altul si-l fac unic pe fiecare dintre noi.
Sa incercam sa exprimam prin cifre volumul acestei informatii. Lungimea tuturor filamentelor moleculelor de ADN din nucleul unei celule umane este egala cu circa patru metri. Daca ar fi sa intindem intr-o linie dreapta toate moleculele de ADN din totalitatea celulelor unui om, lungimea lor generala ar acoperi distanta de la pamant pana la soare.
Conform unor calcule aproximative, cromozomii fiecarei celule umane contin cateva milioane de gene. De aceea la om posibilitatile variabilitatii combinative a caracterelor si insusirilor sunt cu mult mai mari decat la alte specii biologice.
Numai operandu-se cu cele 23 de perechi de cromozomi fiecare parinte poate da teoretic aproximativ 10 miliarde de combinatii ereditare.
F. Dobjanschii, eminent geneticiian american, a calculat ca chiar daca fiecare cromozom uman ar contine doar cate o mie de gene, fiecare gena ar avea doar doua varietati (alele dominante si recesive) si atunci ar fi posibila existenta unui numar de indivizi cu combinatii ereditare diferite, care ar depasi cu mult cantitatea tuturor electronilor din Univers.
Dupa cum vedem, segregarea si redistribuirea libera a genelor (recombinarea), care insoteste formarea celulelor sexuale, precum si caracterul intamplator al fecundatiei ovulului, constituie cauza colosalei varietati a oamenilor. In natura nu exista doi indivizi cu constitutie genetica identica. Fiecare om are in sine o garnitura specifica de gene, fapt care si face ca fiecare din noi sa se prezinte ca o etnitate individuala si irepetabila. Chiar si intr-o familie cu multi copii parintii remarca intotdeauna ca ei prezinta deosebiri - adesea foarte exprimate - in inclinatii si gusturi, in trasaturi de caracter, in particularitati de comportament si in atitudinea lor fata de cei din jur - desi acesti copii traiesc in conditii de viata similare si sunt tratati cu aceiasi afectiune de catre parinti. Unul este zvapaiat, altul incet, unul e sociabil, altul timid, unul e excesiv de pedant in ceea ce priveste curatenia, altul e un neangrijit, unul sta ore intregi pentru a monta un aparat de radio, iar altul nu are nici cel mai mic interes pentru aparatele de radio si mestereste diferite bibelouri artistice, unul s-a inscris la facultatea de fizica, iar altul - la arte si aceasta enumerare poate continua la infinit!
In acelasi timp, chiar si din observatii dintre cele mai superficiale si intamplatoare, absolut cotidiene, descoperim la cutare persoana anumite similitudini cu cineva din reprezentantii generatiilor genetice precedente si in aceste cazuri spunem: «leit taica-sau», «copia bunicii». Si, de remarcat, aceasta asemanare pe care o surprindem, tine nu numai de aspectul exterior, ci si de trasaturile de caracter mostenite. Este tot atat de iute din fire si de ne induplecat sau moale si nehotarat, un fantezist si un visator sau este inchis si irascibil, ca, sa zicem, tatal sau bunicul.
Daca unul din parinti are parul de culoare intunecata, iar altul de culoare deschisa, copiii vor mosteni parul intunecat. Daca unul din parinti are ochi caprui, iar altul albastri, urmasii vor avea ochii caprui" chiar daca in genotipul lor sunt prezente ambele tipuri de gene - dominant si recesiv.
Incepand cu generatia a doua, are loc segregarea caracterelor si din aceasta cauza in fenotipul copiilor se manifesta nu numai caractere ale parintilor, dar si caractere ale stramosilor. Trei copii vor avea ochii caprui, asa cum ii au parintii lor directi, iar unul ii va avea albastri - ca si bunicul de exemplu.
In mod analog se mosteneste si capacitatea de a manevra mai usor cu mana dreapta sau cu cea stanga.
Faptul merita sa-i acordam acum un interes mai amanuntit.
Ne-am obisnuit sa consideram ca este normal cand mana functionala este cea dreapta: oricum dreptacii constituie majoritatea absoluta (dupa diferite evaluari – de la 89 pana la 94% din totalul populatiei). In acelasi timp cunoastem persoane pentru care functionala este mana stanga, aceasta fiind tot atat de operatorie cum este mana noastra dreapta. Vom arata ca problema dreptacilor si a stangacilor este strans impletita cu istoria formarii pamantului. In emisfera sudica oamenii si-au facut aparitia mai tarziu, nimerind aici in conditii ecologice absolut noi. Doar in emisfera sudica pamantul are o rotatie de oglinda in raport cu emisfera nordica. Se presupune ca prin acest fapt se explica aparitia stangacilor...
Iata cateva date curioase: printre locuitorii fostei Uniuni Sovietice numarul stangacilor constituie aproximativ trei procente, in Bulgaria - exact trei, in Corsica, Sardinia si Sicilia-7, in Franta-8, in Australiea-26, iar in Africa de Sud-50%.
Interesant, ca aceasta insusire poate fi constatata la copii inca cu totul mici. In acest scop este suficient sa-i dam copilului o foaie de hartie si sa-l rugam sa deseneze un cerc. Luati aminte in ce directie are sa se miste creionul. Daca se va misca in directia acelor de ceasornic, copilul va creste stangaci.
In calitatea noastra de parinti faptul nu trebuie sa ne nelinisteasca prea mult. Ce-i drept, in viata un asemenea copil va intampina o multime de mic incomoditati. Toate aparatele de uz curent, incepand de la foarfece si terminand cu casele de la troleibuze sunt prevazute pentru dreptaci. In acelasi timp situatia de stangaci ofera si unele avantaje destul de importante.
Comenteaza pe Facebook
Adauga anunt nou

Stiri noi
De ultima ora
© 2003 - 2018 Interactiuni.RO

Inregistrare cu Facebook
Sau inregistreaza-te in site
Oferta speciala
Te inregistrezi, adaugi anunt si noi te promovam gratuit 100%!
Autentificare cu Facebook
Sau conecteaza-te in site:
Am uitat parola
Nu ai cont? Creeaza cont gratuit!